Linkuri accesibilitate

„Strategia Dunării” a Uniunii Europene


Dunărea la Belgrad
Dunărea la Belgrad

Zejko Pantelic (WAZ.EuObserver.com): o strategie ce vizează dublarea salariilor în bazinul dunărean în următorii zece ani.


Proiectul final al „Strategiei Dunării” şi Planului de Acţiune pregătit de Comisia Europeană urmează să fie terminat săptămîna viitoare şi dat publicităţii la 8 decembrie.

Potrivit publicaţiei online WAZ.EuObserver, care a intrat în posesia documentului, „Strategia Dunării” are obiective ambiţioase, între altele de a face în aşa fel ca, în zece ani de zile, locuitorii bazinului dunărean să nu mai fie obligaţi să părăsească regiunea în căutarea de prosperitate, locuri de muncă, sau educaţie superioară. Strategia prevede de asemenea dublarea salariului mediu în această zonă pînă în anul 2020.

„Strategia prevede ca în următorii zece ani regiunea să devină cu adevărat competitivă, şi una dintre cele mai atractive pentru investitori, cu infrastructură puternică şi mediu înconjurător bine protejat, o zonă bine apărată şi pregătită să facă faţă noilor ameninţări, inclusiv schimbărilor climatice şi crimei organizate”, se spune în proiect.

Din bazinul dunărean fac parte Germania (Baden-Wurttemberg şi Bavaria), Austria, Slovacia, Cehia, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria înăuntrul Uniunii, şi în afara ei Croaţia, Serbia, Bosnia Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi părţi ale Ucrainei.

„Strategia Dunării” elaborată de Comisia Europeană vorbeşte despre mai multe probleme şi soluţii.

Mobilitate: Dunărea însăşi e un important „Coridor TEN-T”, ceea ce în jargonul Uniunii Europene înseamnă o zonă prioritară pentru investiţii în infrastructură. Cu toate acestea este folosit la un nivel mult sub capacităţile sale. Transportul de marfă pe Dunăre e egal cu 10-20 la sută din transporul de marfă pe Rin.

Energie: preţurile în bazinul dunărean sînt mari, în comparaţie cu cele internaţionale şi europene. Fragmentarea pieţelor duce la costuri de transmisie mai mari şi la micşorarea concurenţei, deci la preţuri ridicate.

Mediu: e nevoie de o abordare regională a administrării apei. Poluarea nu respectă frontierele.

Riscuri: majore, inundaţiile catastrofice şi poluarea industrială sînt prea frecvente.

Socio-economic: regiunea are disparităţi considerabile. Are unele din cele mai de succes dar şi cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană. Rata de acces la învăţămîntul superior este mai mică decît media pe Uniunea Europeană. Cei mai buni caută deseori oportunităţi în altă parte.

Planul de Acţiune se concentrează pe îmbunătăţirea reţelelor de transport şi de energie, acţiune comună în privinţa mediului şi administrării riscurilor; cooperarea în domeniul securităţii.

„Putem profita de asemenea de pe urma conlucrării în domeniul inovaţiei, turismului, al societăţii informaţionale, al capacităţilor instituţionale, şi al comunităţilor marginalizate. Trebuie de asemenea să trecem de la vorbe la fapte. Strategia propune un Plan de Acţiune pe care ţările şi cei implicaţi trebuie să şi le asume. Vom controla periodic progresele înregistrate. Strategia se poate modifica”, se mai spune în proiectul Comisiei Europene.

Acţiunile sînt organizate în patru „piloni”: legături de transport; mediu; construcţia bunăstării; îmbunătăţirea securităţii.

Principalele ţinte sînt:

- pînă în 2020, Dunărea trebuie să fie navigabilă 300 de zile pe an
- tonajul mărfurilor transportate trebuie să crească cu 20 la sută faţă de 2010
- pînă în 2030, toate capitalele regiunii trebuie să fie legate între ele prin căi ferate
- emisiile de gaze trebuie reduse cu 20 de procente faţă de nivelul acestora în 1990
- rata de consum a materiilor reciclabile în domeniul energetic trebuie să crească cu 20 la sută în comparaţie cu nivelul din 1990
- numărul de turişti din afara regiunii trebuie să se mărească cu 50 la sută faţă de 2010
- operaţiunile de navigaţie turistică pe Dunăre trebuie şi ele să crească cu 50 la sută
- pînă în 2020, 80 la sută din apele Dunării trebuie să devină accesibile înotului
- riscul de inundaţii în regiune trebuie redus cu 25 la sută pînă în 2020
- comerţul intern trebuie să crească cu 50 de procente
- numărul de patente obţiunte în regiune trebuie să crească cu 50 la sută
- 30 la sută dintre persoanele cu vîrste cuprinse între 30 şi 34 de ani trebuie să aibă studii superioare
- venitul mediu al populaţiei trebuie să se dubleze în întreaga regiune
- pînă în 2020 să nu fie nevoie de mai mult de 4 săptămîni pentru a începe o afacere.


Documentul mai spune că pînă în 2015 cele 14 ţări din bazinul dunărean trebuie să aibă un sistem eficient de schimb de informaţii (inclusiv date DNA). Şi tot pînă în 2015, trebuie să existe o colaborare eficientă între forţele de poliţie ale acestor ţări în combaterea crimei organizate.

Noua strategie va fi pusă în aplicare cu alinierea fondurilor existente la obiectivele ei, prin intermediul numeroaselor programe ale Uniunii Europene.

Pentru susţinerea acestei iniţiative nu vor fi alocate noi fonduri din partea Uniunii Europene, nu va fi elaborată o legislaţie nouă, şi nici nu vor fi create structuri noi în Uniunea Europeană.
  • 16x9 Image

    Lucian Ştefănescu

    Lucian ȘTEFĂNESCU (născut la Cluj în 1959), ziarist, corespondent la Biroul RFE/RL de la București (din 1991) și apoi redactor în Serviciul românesc al Europei Libere de la Praga.

Politigraf

XS
SM
MD
LG