Linkuri accesibilitate

Andrei Safonov: „Va fi o luptă foarte încinsă. Nu vor fi alegeri de dragul alegerilor, va fi o luptă reală”.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem ca de obicei cu ştirile. Diana Răileanu va trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

„Premiul libertăţii”, acordat anual de ziarul Jurnal de Chişinău, a fost atribuit în acest an ziaristului Ernest Vardanean, întemniţat la Tiraspol. Jurnalistul se află în detenţia mgb-ului transnistrean din 7 aprilie sub acuzaţia de spionaj în favoarea Chişinăului. Autorităţile moldovene spun că dosarul lui Ernest Vardanean a fost fabricat pentru a submina măsurile de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Eliberearea jurnalistului şi garantarea dreptului său la apărare a fost cerută de mai multe organizaţii internaţionale şi guverne occidentale.

Purtătorul de cuvînt al ministerului rus de externe, Andrei Nesterenko a declarat că retragerea forţelor de pacificare ruse din regiunea transnistreană ar tensiona şi mai mult situaţia şi ar putea duce la o noua răbufnire a violenţelor. Nesterenko a acuzat politicienii de la Chisinau care cer retragerea fortelor ruseşti din regiune că ar avea interese „minore, care periclitează în sens global reglementarea transnistreană”.

Ucraina susţine retragerea forţelor ruseşti din Transnistria, sprijinind astfel poziţia Uniunii Europene în aceasta chestiune, scrie ziarul Nezavisima Gazeta care citează o declaraţie făcută de ministrul ucrainian de externe Konstantin Grişcenko la Bruxelles. Ziarul citează şi declaraţia deputatului ucrainean Viaceslav Kaskiv care spune că prezenţa militară rusă în regiunea transnistreană contribuie la escaladarea tensiunilor in regiune şi nelinişteşte Kievul.

Ministrul roman de externe Teodor Baconschi a declarat într-un interviu, acordat pentru Hotnews.ro si Radio France International, că textul tratatului privind regimul de frontiera intre Romania şi Republica Moldova este negociat, dar decizia politică de a-l semna îi aparţine preşedintelui Traian Băsescu. „Se discuta intr-un pachet: Schengen, de de-o parte securizarea frontierei, clarificarea relaţiilor dintre două state vecine, perspectiva de a rezolva în sfîrşit şi cu adevarat conflictul îngheţat din Transnistria şi în acelaşi timp dorinta autorităţilor de la Bucureşti de a nu alimenta discursul anti-românesc din Republica Moldova cu falsul argument că absenţa acestui tratat ar semnifica intenţiile anexioniste ale Romaniei”, a spus şeful diplomaţiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi citat de Hotnews.ro. In acelaşi interviu, domnul Baconschi a mai spus şi că ar fi posibilă o întilnire bilaterala între preşedintele Statelor Unite, Barack Obama cu preşedintele Romaniei Traian Băsescu la summitul NATO de luna aceasta, de la Lisabona.

Miniştrii de externe din ţările UE au cerut Comisiei Europene să prezinte Moldovei un set de condiţii pentru o eventuală renunţare la vize, numită într-un document adoptat la Luxemburg „obiectiv pe termen lung”. Într-un comunicat de presă se spune că Moldova a făcut deja progrese în acest sens, dar mai are de aplicat reforme. Premierul Vlad Filat a declarat că precizarea condiţiilor sau a planului de acţiuni va dura câteva săptămâni, iar vizele ar putea fi eliminate apoi după un proces de un an şi jumătate.

Solicitarea Serbiei de intrare în Uniunea Europeană a fost înaintată Comisiei Europene de către miniştrii de externe ai blocului pan european. Este un prim pas spre primirea Serbiei în Uniune, care depinde însă de felul cum va colabora Belgradul cu Tribunalul ONU pentru fosta Iugoslavie. Serbia trebiue să-l aresteze pe fostul comandant militar al sîrbilor bosnaici Ratko Mladici, acuzat de crime de război în timpul conflictului bosniac de la începutul anilor 90. Se crede ca Mladici se ascunde în Serbia.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen este încrezător că alianţa se apropie de un nou început în relaţia cu Rusia. Relaţiile s-au înrăutăţit în perioada scurtului război ruso-georgian din august 2008. Într-un interviu cu ziarul londonez "Financial Times", Rasmussen spune că aşteaptă îmbunătăţirea relaţiilor ca urmare a participării preşedintelui rus Dmitri Medvedev la summit-ul NATO la Lisabona luna aceasta. Potrivit lui Rasmussen, întrebarea principală la Lisabona va fi dacă NATO şi Rusia pot coopera la scutul antirachetă în Europa.

Consiliul European de toamnă a adoptat la Bruxelles un plan de întărire a disciplinei bugetare în statele membre ale Uniunii Europene. S-a hotărît de asemenea crearea unui fond permanent de siguranţă care să fie folosit în cazul unor crize financiare de felul celei ce a afectat Grecia în 2010 şi a ameninţat stabilitatea monedei europene unice. Pentru ca noile reglementări cerute de Franţa şi Germania să poată fi puse în practică e nevoie de amendarea Tratatului de la Lisabona.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Pe 1 noiembrie a expirat termenul de înscriere a concurenţilor în campania electorală pentru alegerile din 12 decembrie în Sovietul Suprem de la Tiraspol. Care sunt principalele forţe ce vor concura în acest scrutin? - l-am întrebat pe invitatul ediţiei de astăzi, politologul de la Bender Andrei Safonov.

Andrei Safonov
Andrei Safonov
: „Există trei forţe care s-au cristalizat în nişte blocuri. Este vorba întâi de toate despre Obnovlenie, care a încheiat o alianţă pre-electorală cu organizaţia Prorîv şi Partidul Spravedlivaya Respublika. Apoi, există opoziţia de stânga, având ca nucleu Partidul comuniştilor din Transnistria, în frunte cu Oleg Horjan. Încercarea forţelor pro-prezidenţiale de a crea blocul Edinenie a suferit eşec. Oficial, ei n-au reuşit să adune actele necesare. Însă eu bănuiesc că ei pur şi simplu n-au fost în stare să adune o echipă de candidaţi tineri, profesionişti, plus proasta organizare a presupusului bloc. Dar mai există şi mulţi candidaţi independenţi, inclusiv oameni de afaceri cu bani mulţi care, aparent, sunt pregătiţi să lupte hotărât. Judecând după situaţia din Tiraspol, Bender, dar şi cea de la Dubăsari şi Râbniţa se poate spune că va fi o luptă foarte încinsă. Nu vor fi alegeri de dragul alegerilor, va fi o luptă reală”.

Europa Liberă: Dle Safonov, cum se poate explica alierea Partidului Obnovlenie, care reprezintă mediul de afaceri şi a avut cel puţin alura unei forţe opozante, cu organizaţia Prorîv, cunoscută pentru poziţia sa radicală anti-occidentală şi ca o aşa- numită forţă pro-prezidenţială?

Andrei Safonov: „E foarte simplu. În primul rând, trebuie spus că în politică totul e posibil. În al doilea rând, situaţia Prorîv-ului e mai specială. Într-adevăr, el au fost mereu o forţă pro-prezidenţială şi tot timpul s-a spus că în spatele lor stau structurile de forţă, îndeosebi ministerul securităţii. Dar în ultima vreme
relaţiile Prorîv-ului cu autorităţile s-au complicat. Mai ales cu puterea judecătorească. Se ştie că Prorîv era în conflict cu anumiţi judecători din Tiraspol. Întrucât puterea executivă, din câte s-a putut înţelege, nu-i oferea sprijinul politic şi financiar necesar, sigur că atunci s-a pus problema strategiei sale de viitor. Eu cred că Prorîv, încheind acordul cu Spravedlivaya Republika şi Obnovlenie a făcut o mişcare politică formidabilă şi a avut cel mai mult de câştigat. El a căpătat un sprijin financiar puternic şi, desigur, a scăpat într-un fel de alura radicalismului cu care era asociat adesea în mediile de informare. Dar şi Obnovlenie a avut de câştigat. Multă vreme acest partid a dus lipsă de agitatori care ar merge peste tot fără să se teamă de oponenţi. Istoria plecării lui Evgheni Şevciuk din fruntea partidului confirmă că Obnovlenie încă nu a purtat o luptă adevărată. Posibil că această misiune o vor prelua agitatori Prorâv-ului. Referitor la Spravedlivaya Respublika, practic, acesta a apărut cândva ca o clonă a partidului Obnovlenie şi, desigur, putem spune că acordul de colaborare s-a încheiat de fapt între Obnovlenie şi Prorîv”.

Europa Liberă: Partidul Obnovlenie a obţinut marea majoritate de voturi în alegerile locale din primăvară, despre care se spunea că vor fi o repetiţie a scrutinului din decembrie în Sovietul suprem...

Andrei Safonov: „Eu sunt foarte relaxat în privinţa perspectivelor lui Obnovlenie. În primul rând, partidul a eliminat orice adiere de confruntare cu puterea prezidenţială, existentă pe vremea când liderul său era Şevciuk, de aceea nu văd motive de contradicţii. Probabil, compromisul ar putrea fi următorul: puterea prezidenţială nu-i pune piedici să ajungă acum în Sovietul suprem, iar Obnovlenie, foarte posibil, va sprijini la anul candidatura lui Igor Smirnov pentru un al cincilea mandat prezidenţial”.

Europa Liberă: ce şanse credeţi că are opoziţia comunistă în acest scrutin?

Oleg Horjan şi Vladimir Voronin
Andrei Safonov
: „Nu prea am auzit în ultima vreme de acţiuni zgomotoase ale opoziţiei comuniste. Rămâne de văzut dacă vor reuşi să-şi facă publicitate, să facă faţă forţelor pro-prezidenţiale şi celor din Obnovlenie care-s mult mai puternici financiar şi, ceea ce este foarte important, să ajungă până la fiecare alegător. Dacă vor reuşi acest lucru, atunci ar putea avea succes. Iar dacă vor prefera să fie doar reprezentanţii celor mai sărace categorii, ar putea să piardă”.

Europa Liberă: Dle Safonov, ne-aţi descris pricipalii concurenţi în campanie. Spuneţi-ne, care este poziţia acestor formaţiuni politice faţă de o eventuală perspectivă a edificării unui stat comun cu Republica Moldova?

Andrei Safonov: „Pot să spun că nimeni, absolut nimeni în Transnistria nu va purta un dialog, în nici un fel de condiţii, privitor la modelul statului unitar. Este absurd să credem că cineva va începe să discute la modul serios despre legea din 2005 a Republicii Moldova privind statutul Transnistruiei. Există alte modele - federalizarea, confederalizarea, o potenţială asociaţie între Chişinău şi Tiraspol – un asemenea dialog, probabil, ar putea avea loc sub influenţa mediatorilor şi observatorilor. Însă eu presupun că fără o asemenea influenţă externă, nimeni nu va începe să manifeste iniţiativă. Din an în an, fiecare parte vrea tot mai puţin să-şi împartă puterea cu cealaltă parte în conflict. Iar pentru că acum sunt alegeri parlamentare în Moldova şi în Sovietul suprem la Tiraspol, iar la anul vor avea lor alegeri prezidenaţiale în Transnistria, eu cred că în următorii un an doi fiecare va fi preocupat de propriile probleme şi nu cred că procesul de negocieri va fi cea mai actuală dintre ele în perspectivă apropiată”.

Radu Benea: opinia politologului de la Bender Andrei Safonov, oaspetele ediţiei noastre de astăzi.

Europarlamentarul conservator britanic Charles Tannock este cunoscut pentru stilul său franc şi părerile neconformiste. La câţiva ani buni după ce cuvântul federalizare a devenit tabu în Moldova, Tannock, membru în Comisia de afaceri externe a Parlamentului european, i-a spus corespondente noastre la Strasbourg, Iolanda Bădiliţă că numai prin federalizare se poate rezolva conflictul transnistrean.

Charles Tannock
Charles Tannock
: „Poate ca este cel mai simplu de rezolvat, dar in nici un caz nu este un conflict simplu, un conflict neinsemnat. Sigur, in comparatie cu Nagorno-Karabach si Osetia de Sud si Abhazia, este mai putin complex, insa este o mare problema. Rusia are inca un numar mare de forte armate acolo, multi politicieni nationalisti rusi vad Transnistria ca pe un fel de linie rosie si isi apara compatriotii de acolo. Ceea ce este destul de incorect pentru ca in Transnistria traiesc si ucrainieni, moldoveni, romani, in nici un caz nu este o enclava pur rusa.

Pe de alta parte, in termeni economici, Transnistria nu mai face bani pentru Rusia. Este evident ca acolo s-au derulat activitati comerciale ilegale, trafic de arme si substante ilegale, contrabanda si in acest fel s-au castigat multi bani. Intr-un fel sau altul o parte a acestor bani s-a intors in Rusia, legal sau ilegal si a ajuns chiar la unii oameni politici. Insa acum Transnistria se confrunta cu probleme economice uriase, a devenit o povara pentru Rusia pe care o costa mult sa isi mentina trupele si sa mentina economia Transnistriei pe linia de plutire. Asa ca din punct de vedere economic, Rusia probabil ca ar vrea sa ajunga la un acord in privinta Transnistriei. Si cred ca exista arhitectura necesara pentru a face Transnistria parte dintr-o confederatie cu Moldova. Problema o reprezinta Chisinaul care doreste un stat unitar in care sa aiba putere totala si in Transnistria.

Europa Libera: Lucru perfect legitim, de altfel!

Charles Tannock: „Sigur, este legitim potrivit legislatiei internationale care recunoaste granitele Moldovei incluzand intre ele si Transnistria. Insa in termeni politici, acest lucru probabil ca nu va fi posibil. Va trebui sa existe o intelegere bazata pe o structura federala, iar Transnistria va primi probabil autonomie culturala, lingvistica. Exista moldoveni care ar dori sa impuna limba romana acolo si ar dori sa incerce sa romanizeze populatia din Transnistria. Acest lucru este la fel de inacceptabil ca si rusificarea. Ceea ce este straniu la Transnistria este ca nu are nici granite cu Rusia. Nu este ca in Osetia de Sud au Abhazia, de pilda, unde e de inteles ca la granita exista si populatie ruseasca si este mai usor pentru Rusia sa sustina aceste enclave. Intre Transnistria si Rusia este o intreaga Ucraina! Oricum, as dori sa vad ca se misca lucrurile in directia rezolvarii conflictului pentru ca altfel nu vor veni nici investitiile in acea zona. Nici un investitor vestic nu va investi bani in Transnistria daca nu este nici o siguranta juridica acolo. Asa ca daca doreste sa atraga investitii, Transnistria trebuie sa ajunga la o intelegere cu Chisinaul, iar Rusia, Uniunea Europena vor juca si ele un rol.”

Europa Libera: Si Romania?

Charles Tannock: „Da! Romania este, desigur, un mare jucator aici.”

Radu Benea: opinia europarlamentarului britanic Charles Tannock, consemnată de corespondenta noastră la Strasbourg, Iolanda Bădiliţă.

Europa Liberă a încercat să afle opinia mai multor locuitori de rând ai regiunii transnistrene despre viitorul Transnistriei şi al Republicii Moldova.

„Eu văd o Transnistrie independentă, fără Moldova. Sau poate vom avea norocul să ne alipească la Ucraina. E puţin probabil să ne unim cu Rusia. Aş vrea să fie ca şi acum, sigur, numai să avem o viaţă mai prosperă”.

„Cred că republica moldovenească nistreană trebuie să intre în componenţa Ucrainei. Ucraina are acces la mare, de aceea, vom fi avantajaţi din punct de vedere economic. Cred că Ucraina are nevoie de Transnistria, în plan geografic, pentru extinderea teritoriului său”.

„Trebuie să fim în componenţa Rusiei. Să fim o enclavă, la fel ca şi Kaliningrad. Numai nu cu România. Eu nu am nici o îndoială că Moldova va fi parte a României”.

„Rusia nu are nevoie de un al doilea Kaliningrad. Regiunea Kaliningrad este o durere de cap pentru Rusia. Nici Ucraina, din păcate, nu are nevoie de noi, pentru că, în caz contrar, România va cere insula Şerpilor şi Bugeacul, unde există petrol şi care este mult mai scump decât Transnistria şi coridoul său de transport de care nimeni nu are nevoie. Elita locală, fie că e vorba de preşedinte, sovietul suprem, mediul de afaceri sau businessul rusesc au propriile lor interese. Pentru ei, Transnistria este un minunat coridor de tranzit, o zonă offshore, la care se adaugă posibilităţile portului Odesa. Asta-i situaţia. Status-quo-ul cerd că se va menţine nu numai un singur an”.

„Trebuie să fim o confederaţie din trei subiecţi egali. Ceva aproximativ ca în Elveţia. Cred că asta e forma cea mai potrivită pentru viitoarea structură statală a Moldovei. Dar nu exclud nici federaţia”.

„Cred că cea mai mare parte a populaţiei ar alege o formă sau alta a modelului federativ. Pentru că o autonomie este prea puţin şi Transnistria nici n-ar accepta aşa ceva vreodată”.

„La bază trebuie să stea voinţa poporului. Deci, este nevoie de referendum. Iar politicienii să decidă ei, mai târziu, ce forma să fie – federaţie, confederaţie sau poate punerea sub control internaţional a teritoriului. Ţinând cont de realităţile geopolitice, de faptul că nu avem frontieră comună cu Rusia, de pretenţiile istorice ale Ucrainei asupra acestui teritoriu, şi de realităţile politice şi relaţiile cu Moldova, atunci cel mai probabil scenariu este o federaţie sau confederaţie împreună cu Moldova”.


Radu Benea: opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG