Linkuri accesibilitate

De la „patria de studii” înapoi la cea de suflet


Viorica Olaru-Cemîrtan
Viorica Olaru-Cemîrtan

Viorica Olaru-Cemîrtan: „tineret, intelectuali, fără voi nu există posibilitatea ca această ţară să aibă viitor!”.


Misiunea locală a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţiune, în parteneriat cu Ministerele Tineretului şi Educaţiei, precum şi cu Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă îşi propun să selecteze şi, poate, să convingă 30 de tineri, care şi-au făcut studii peste hotare să revină cel puţin temporar acasă. Aceşti tineri ar urma – beneficiind de condiţii apropiate de cele din „patria de studii”, ca să spunem aşa – să muncească în societăţi private sau instituţii publice unde să-şi poată pune în valoare educaţia obţinută pe alte tărâmuri. Discutăm în această dimineaţă cu doamna dr. Viorica Olaru-Cemîrtan, consultant la Misiunea de la Chişinău a Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei
.

Europa Liberă: Doamnă Olaru – Cemîrtan, întâi de toate, cum a apărut ideea acestui proiect şi de ce a fost considerată oportună acum?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Recent, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a lansat un complex de programe în acest sens, care îşi propune să abordeze fenomenul exodului de creiere şi să promoveze transferul de idei noi şi de abilităţi în acest proces de migraţie al tinerilor şi al mobilităţii educaţionale. Este un complex de programe mult mai ample finanţat de Uniunea Europeană şi se orientează pentru trei categorii educaţionale: în primul rînd este vorba despre stimularea asociaţiilor moldovenilor înregistrate peste hotare - Programul pentru diasporă.

Un alt program este orientat spre savanţi, oamenii cu renume care sunt implicaţi în activităţi în Universităţile din Europa sau SUA şi pot veni în Republica Moldova pentru o perioadă de la şapte la zece zile, ca să implementeze aici programe şi proiecte comune, şi al treilea program este destinat tinerilor, grupului ţintă de până la 35 de ani, care după finisarea studiilor, sunt încurajaţi să revină în Republica Moldova pentru a-şi folosi aici abilităţile.

Cu adevărat este o prioritate pentru că statistica la moment este destul de pesimistă şi vedem că anual părăsesc Moldova foarte mulţi oameni, iar noi suntem conştienţi că, în câţiva ani, nu vom avea specialişti, nu vom avea oameni apţi şi buni pentru a dezvolta aceste obiective pe care Republica Moldova şi le-a asumat şi anume dorinţa de a se integra în Uniunea Europeană şi de a ridica standardul vieţii. Pentru a ridica acest standard tocmai tinerii care au cunoscut Europa, care au cunoscut alte valori democrate, sunt invitaţi în Republica Moldova ca să-şi folosească abilităţile”.

Europa Liberă: Se ştie măcar la modul estimativ câtă inteligenţă are depozitată, ca să spunem aşa Republica Moldova în străinătate?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „La modul estimativ se poate intui că foarte multă inteligenţă are Republica Moldova peste hotare. Cert este că aici nu a fost stimulată să rămână şi nu este preţuită. Este o problemă care vine din interiorul creierului acestei ţări şi din politica ultimilor ani care a fost anti-tineret, anti-intelectual. Acum se doreşte schimbarea aceastei politici, să spunem da - tineret, da - intelectuali, fără voi nu există posibilitate ca această ţară să aibă viitor”.

Europa Liberă: Ce vă face să credeţi că tinerii bine şcoliţi în universităţi occidentale vor abandona îmbrăţişarea caldă a ţării-gazdă şi vor reveni, fie şi temporar, în Patrie, în condiţiile în care un recent sondaj arăta că doar 15 % din actualii elevi îşi văd viitorul în Republica Moldova?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Aşa este, scepticismul dvs este argumentat, pe de altă parte, nu trebuie să uităm că tinerii sunt categoria de oameni care sunt înaripaţi şi doresc să schimbe lumea şi aşteaptă posibilitatea ca să schimbe această lume. Foarte mulţi tineri care pleacă cu anumite burse peste hotare, sunt obligaţi prin aceaste burse să revină după studii în ţara lor de origine şi să implementeze aici abilităţile. Acesta ar fi primul argument că ei totuşi vor reveni. Al doilea argument este faptul că în Europa sau Statele Unite, dacă finisezi o instituţie de învăţământ, este mai greu ca cetăţean străin să te integrezi şi să obţii un loc de muncă, concurenţa este mult mai mare decât este în Republica Moldova şi al treilea argument pe care îl pot spune ad-hoc este că foarte mulţi tineri simt acest dor de casă şi dorinţa tinerească de a schimba lucrurile. Văd diferenţa dintre ce este la ei în ţară şi ce este peste hotare şi chiar vor să facă nişte schimbări.

Cunosc foarte mulţi tineri care eu revenit. Eu sunt o abolventă a multor instituţii de peste hotare şi am revenit aici fiind foarte conştientă că locul meu este aici ca să schimb şi să aduc lumină celor din jur, vorbind metaforic. Foarte mulţi colegi sunt în aceeaşi ipostază. Vreau să vă spun că deja după prima săptămână de la lansarea programului avem 15 aplicaţii complete. Am rămas mirată de rapidul feed-back. Tinerii trimit aplicaţii din New York, şi din Londra, din Dubai, România, Franţa. În formularul de aplicare avem următoarea întrebare: de ce aţi hotărât să aplicaţi la acest program şi de ce doriţi să reveniţi? Majoritatea scriu că vor să ajute ţara lor prin abilităţile pe care le-au căpătat şi consideră că ei făcut studii acolo doar pentru a reveni în ţară şi pentru a face şi aici o schimbare.

Consider că tinerii au nevoie de această încurajare şi vor fi mai mult de 30 de tineri care vor aplica. La început vom alege doar 30 de tineri şi dacă vom considera că proiectul a avut succes şi totul s-a desfăşurat conform aşteptărilor noastre, vom continua să stimulăm această revenire, vom ajuta ca ei să-şi găsească un loc de muncă potrivit aici şi vom aloca şi finanţe băneşti pentru şase luni, pentru a le menţine existenţa financiară”.

Europa Liberă: Sprijin financiar, inclusiv o indemnizaţie pe o perioadă de până la şase luni… Ne puteţi da măcar o sugestie privind mărimea acestei indemnizaţii?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Nu este un secret, este vorba de 200 de euro pe lângă salariul care se va negocia. Cred că se vor negocia salarii bune şi instituţiile în care se va lucra vor fi instiituţii de frunte, vor fi organizaţii internaţionale, vor fi ministere destul de importante. Iarăşi fac trimitere la formularele pe care le completează şi le trimit tinerii la adresa mea electornică, în acest formular este întrebarea în care instituţii aţi dori să activaţi - public sau private? Majoritatea au răspuns instituţiile publice. I-am întrebat în ce domenii şi care organizaţii. Foarte mulţi indică Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Justiţiei, Economiei şi organizaţii internaţionale. Tinerii văd locul lor în organizaţiile acestea strategice ale ţării pentru că acolo, consideră ei, în acele departamente care se ocupă de alinierea legislaţiei sau de latura pro-europeană îş văd locul lor prin contribuţia pe care o pot aduce. Consider că şi în organizaţii internaţionale, ONU sau OSCE, acolo tot e nevoie de resurse umane bine şcolite şi cu aptitudini pentru că aceste organizaţii vor lucra tot cu partenerii lor de peste hotare”.

Europa Liberă: Doamnă Olaru-Cemîrtan, vă mulţumim pentru că aţi început alături de Europa Liberă această dimineaţă.
XS
SM
MD
LG