Linkuri accesibilitate

Alegerile vor avea loc la 1 decembrie 2000.


2 noiembrie 2000


Actualitatea în Republica Moldova
.

Parlamentul fixează data alegerii președintelui statului.


Dan Ionescu: Evenimentul numărul unu, înregistrat la şedinţa în plen de astăzi a Parlamentului, a fost, desigur, fixarea unei date precise pentru desfăşurarea alegerii şefului statului. Deputaţii au aprobat de asemenea, componenţa comisiei parlamentare speciale, care va pregăti desfăşurarea alegerii, comisie care s-a şi întrunit într-o primă şedinţă. Cu această ocazie, vicespeaker-ul Vadim Mişin, deputat din partea Partidului Comuniştilor, a fost desemnat drept şef al respectivei comisii. Relatează Sergiu Praporşcic
.

Parlamentul a stabilit pentru 1 decembrie data alegerii preşedintelui Republicii Moldova. „Pentru” au votat 82 de deputaţi, reprezentând toate grupurile parlamentare, împotrivă pronunţându-se doar trei deputaţi independenţi, cunoscuţi drept susţinători ai preşedintelui Petru Lucinschi. Tot cu acelaşi număr de voturi, Legislativul a confirmat componenţa comisiei speciale de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Republicii.

După votul de astăzi în Parlament, deputaţii pot să înainteze candidaturi pentru funcţia de şef al statului. Un candidat poate fi înaintat doar dacă este susţinut de cel puţin 15 parlamentari. Pentru alegerea preşedintelui Republicii sunt necesare 61 de voturi. Liderii grupurilor parlamentare ne-au declarat astăzi că, deocamdată, nu au nici o candidatură pentru această funcţie.

Cea mai numeroasă fracţiune parlamentară, a comuniştilor, nu a decis încă dacă va participa cu un candidat propriu la scrutinul prezidenţial. Iată ce a declarat liderul comunist Vladimir Voronin: „Nu negociază cu nimeni partidul, pentru că partidul dintâi, la noi schema e alta. Apar două probleme. Prima: atitudinea faţă de alegerile viitoare, adică participăm-nu participăm? Şi a doua – dacă participăm, cum participăm, în ce fel? Cu candidatură proprie, cu candidatură din Parlament, cu candidatură din afara Parlamentului? Acestea sunt problemele, astea trebuie de hotărât în partid. Şi pe urmă ieşim cu ele la consultaţie cu alte fracţiuni, cu alte partide.”

Preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, spune că grupul său parlamentar încă nu a purtat discuţii cu nimeni, dar este dispus să negocieze cu toate grupurile parlamentare: „Ceea ce se referă la candidaturile preşedintelui nu s-a discutat, eu vă spun foarte serios. Există prevederea legii, care spune că 15 de deputaţi au dreptul să înainteze candidatură. Din câte se aude pe aici, prin holuri, unii deja încep să facă această operaţiune. Este clar că alegerea preşedintelui poate fi efectuată cu consultarea tuturor fracţiunilor prezente în Parlament. Eu subliniez acest lucru. Şi dacă fracţiunea noastră va fi implicată în acest proces, sigur că şi noi, şi eu personal voi discuta cu toate fracţiunile, aşa cum vor face, cred, că şi reprezentanţii celorlalte fracţiuni parlamentare.”

Preşedintele Partidului Forţelor Democratice, Valeriu Matei, a declarat, că nici grupul său parlamentar nu a luat o decizie în privinţa alegerii şefului statului: „Noi am convenit astăzi, cu colegii noştri din grupul parlamentar să ne întrunim mîine dimineaţă pentru a discuta această chestiune. Anterior am avut numai nişte tatonări, noi, în grupul nostru parlamentar, discuţii. Dar nu ne-am formulat, deocamdată, o opţiune. Nu am participat până în prezent la nici un fel de discuţii cu nici un grup parlamentar. Noi vom lua în discuţie mîine dimineaţă această chestiune şi după, dacă vom fi solicitaţi, bineînţeles, vom discuta şi cu reprezentanţii celorlalte grupuri parlamentare.”

Partidul lui Mircea Snegur, Partidul Renaşterii şi Concilierii, este singura formaţiune politică, care a anunţat, că intenţionează să obţină funcţia de preşedinte al Republicii. Unul din liderii acestui partid, vicepreşedintele Parlamentului, Vladimir Ciobanu, ne-a declarat, că PRCM-ul este dispus să negocieze această problemă cu toate grupurile parlamentare, inclusiv şi cu comuniştii: „E prematur astăzi să vorbim despre careva candidaturi categoric. Cert este una – PRCM-ul tinde spre a obţine funcţia de preşedinte al ţării.”

Liderul PRCM, Mircea Snegur, a evitat să ne spună, însă, dacă intenţionează să candideze la funcţia de preşedinte al Republicii. Partidul Popular Creştin-Democrat este singura formaţiune, care se pronunţă în mod clar pentru alegerea unui preşedinte, fără participarea deputaţilor comunişti. Creştin-democraţii consideră că celelalte grupuri parlamentare pot întruni suficiente voturi în acest scop. Solicitat de noi, liderul Partidului Popular Creştin-Democrat, Iurie Roşca, a declarat, că cea mai bună candidatură pentru funcţia de preşedinte ar fi o persoană din afara Parlamentului, care nu este nici liderul unui partid politic.

Iurie Roşca: „Creştin-democraţii agrează ideea identificării unui candidat din afara Parlamentului, care nu ar reprezenta vârfurile vreunui partid parlamentar şi care ar veni, eventual, din mediul universitar, academic, sau diplomatic. Poate în felul acesta se va reuşi coagularea unei grupări mai extinse, care să poate alege un şef de stat, care ar avea o orientare proeuropeană şi democratică, reducându-i pe comunişti la tăcere şi neadmiţând participarea lor la identificarea unei candidaturi de stânga, împreună cu gruparea lui Diacov. Asta în cazul în care cărţile nu sunt deja făcute între Diacov şi Voronin.”

Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, pentru Radio Europa Liberă

*

Dan Ionescu
: Tot astăzi Legislativul a decis, cu 69 de voturi „pentru” şi unul singur „contra”, destituirea deputatului Gheorghe Străisteanu din funcţia de sercretar al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului şi ordinea publică. Destituirea s-a produs la numai o zi, după ce Procuratura generală a cerut punerea sub acuzare a lui Străisteanu pe motiv, că acesta i-ar fi calomniat pe liderul Partidului Forţelor Democratice, Valeriu Matei, pe liderul Partidului Renaşterii şi Concilierii, Mircea Snegur, şi pe ex-viceprim-ministru Nicolae Andronic. În vederea începerii acţiunii judiciare, Procuratura a solicitat ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Străisteanu.

În cadrul aceleeaşi şedinţe, deputaţii din Blocul pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă au insistat, ca în Legea bugetului pentru anul 2001 să fie inclus un amendament, potrivit căruia ar urma să fie constituit un fond de promovare a limbii de stat, în valoare de 500 de mii de lei. Fondul propus, se spune în comunicatul Serviciului de presă al Parlamentului, are drept scop principal stimularea activităţii educaţionale în limba de stat, în special în şcolile alolingve, modalităţile concrete de susţinere a limbii de stat urmând a fi stabilite de Guvern printr-un regulament special.
XS
SM
MD
LG