Linkuri accesibilitate

Statele Unite în ajun de alegeri


Președintele Barack Obama în cursul unei reuniuni electorale democrate

Președintele Barack Obama în cursul unei reuniuni electorale democrate

In condițiile în care mediul politic este polarizat și se preconizează un schimb de ștafetă în Congres, prezența la urne ar putea fi ceva mai mare, decît la alegerile similare precedente.


In Statele Unite, miine au loc alegerile de la mijlocul mandatului prezidential, pentru Congres, posturi de guvernatori si alte pozitii politice la nivelul statelor. Care sint asteptarile cu privire la prezenta la urne ? Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela.

De obicei, anii cu alegeri prezidentiale aduc la urne – la nivel national – intre 10-15% mai multi alegatori decit aceste alegeri de la mijlocul mandatului. Explicatia nu este greu de gasit, data fiind anvergura, miza si vizibilitatea publica a alegerilor pentru functia suprema in stat.

Daca in 2008, cind Obama a iesit presedinte 56.8% dintre cetatenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, cu doi ani inainte, la mijlocul celui de-al doilea mandat al lui George W. Bush cifra a fost de 37.1%. Interesant de observat ca in 1994, cind presedinte era Bill Clinton si cind republicanii au preluat controlul asupra Congresului - un an similar celui de acum - prezenta a fost de 38.8%, aproximativ cu un procent mai mare decit in anii ’90, in general. De aici putem trage concluzia ca in conditiile in care mediul politic este polarizat si se preconizeaza un schimb de stafeta in Congres, prezenta la urne ar putea fi si acum ceva mai mare, dar nu mult. Rezultatul va depinde de capacitatea partidelor de a-si mobiliza propria baza electorala, mai mult decit de atragerea de noi alegatori, asa cum se intimpla la prezidentiale.

De asta se crede ca republicanii vor obtine rezultate bune, pentru ca baza lor electorala este mult mai bine mobilizata, impotriva stingii si simbolului ei – Barack Obama. De ce vin atit de putini oameni sa voteze in America? De obicei o prezenta scazuta se explica fie prin deziluzie si resemnare fie prin ideea ca lucrurile merg in general bine. In Statele Unite, participarea populara la nivelele de baza ale democratiei – in cartiere, orase, regiuni este extrem de activa. Oamenii sint preocupati de ceea ce-i afecteaza imediat si participa la reuniuni si dezbateri de la cele din scoli pina la audierile publice pentru o multime de chestiuni, la nivel local.

America are la baza un pronuntat scepticism cu privire la puterea centrala si orice incercare de centralizare. Populatia – in special cei mai putin educati – are o structurala lipsa de incredere in stat, de aici si indiferenta pentru alegerea celor care conduc acest stat. In plus, in sistemul cu doua partide, care ele insele sint largi umbrele deasupra unei mari diversitati de opinii, multi alegatori nu cred ca actul de a alege va avea un impact major asupra vietii de zi cu zi. Mai este si faptul ca in general, America este o tara instarita si de obicei, traiul indestulat nu invita la participare civica.

Anul acesta este diferit, in special din cauza crizei economice care afecteaza multa lume. Pe fondul pasivitatii mediatice a presedintelui, republicanii au reusit sa creeze impresia, in special in rindurile propriilor simpatizanti, ca Barack Obama ataca valori fundamentale ale Americii. Demonizarea actualului ocupant al Casei Albe a luat pe alocuri forme grotesti - el fiind acuzat ca e marxist, socialist, marcat de lupta anti-coloniala a tatalui sau, exponent al intereselor musulmane si asa mai departe. Retorica ingrosata a prins si electoratul conservator este gata pentru batalia electorala.

Democratii sint mai apatici. Tinerii pe care Obama i-a adus la urne in 2008 nu si-au mentinut intensitatea energiei politice. Multe categorii de stinga au fost dezamagite ca presedintele a facut concesii dreptei. Categorii intregi dezavantajate de criza – muncitori din industrii de exemplu – nu au avut incredere in Barack Obama, de la bun inceput. Fireste ca nu ajuta faptul ca iesirea din recesiune e atit de timida si nu creaza locuri de munca, pentru ca iese la iveala discrepanta dintre calificarile multor concediati si oferta de joburi noi, mai calificate. Unde va duce aceasta situatie, vom vedea miine.
XS
SM
MD
LG