Linkuri accesibilitate

Diversificarea exporturilor după afrontul Rusiei - migăloasa muncă de promovare a vinurilor moldave de la Porto prin Praga la Pekin.


Pierderi de peste 76 milioane lei au acumulat întreprinderile din sectorul de producere a vinurilor şi băuturilor alcoolice distilate. Sectorul vinicol se confruntă cu o criză profundă. Timp de 4 ani, din 2006 până în 2009, circa 40 la sută din toate întreprinderile vinicole au dispărut, sau sunt pe cale să dispară din arealul producătorilor şi exportatorilor de vinuri, sugereaza experţii de la IDIS „Viitorul”.

*

Cel puţin 15 la sută din exporturile de vinuri au destinaţia Uniunii Europene, în special Polonia, Germania, Cehia şi România. Astăzi se încheie Săptămâna vinurilor moldoveneşti în Cehia. Pe parcursul acestei săptămâni au avut loc mai multe întrevederi şi negocieri cu oamenii de afaceri din aceasta ţară, mai multe întreprinderi şi-au expus producţia şi au propus degustarea vinurilor. Artiştii din Chişinău au prezentat un program de muzică şi dansuri populare moldoveneşti.

Tatiana și Ruxanda Lipcan
Aici a fost prezentat noul brand de vinuri moldoveneşti Fautor, cunoscut pentru calitatea şi tradiţiile sale seculare, asa cum sugereaza Tatiana si Ruxanda Lipcan, mama şi fiica, venite la Praga fără capul familiei, cu care au iniţiat afacerea. Afacere, ce are nevoie de mari investiţii.

Tatiana Lipcan: „Investiţiile sunt foarte mari. Cred că investiţii nu se pot considera doar acele financiare şi familia noastră trăieşte cu această ocupaţie destul de interesantă şi totodată ne aduce multă bătaie de cap.”

Europa Liberă: Ce înseamnă bătaie de cap?

Tatiana Lipcan: „Bătaie de cap e atunci când aştepţi ploaie şi e prea mare arşiţa. Sau atunci, când vrei soare ca să se adune zahărul în bobiţe şi se întâmplă invers. Sau atunci, când bate o grindină şi nimereşte pe plantaţie – toate acestea împreună e o bătaie mare de cap, să zicem.”

Ruxanda Lipcani: „Am o mare dorinţă să-mi aplic cunoştinţele şi poate talentul în acest domeniu.”

Europa Liberă: Dar familia voastră a fost conştientă atunci, când a decis să iniţieze această afacere? Pentru că este o concurenţă acerbă pe acest segment, sunt foarte mulţi producători.


Ruxanda Lipcan: „Trebuie de întrebat părinţii.”

Tatiana Lipcan: „Nu ne-am gândit la concurenţă. Am început să plantăm viţa-de- vie. Am văzut că agricultura în Moldova cere braţe de muncă, investiţii şi ne-am gândit, de ce trebuie să o facă altcineva? De ce să nu facem şi noi?

Europa Liberă: Bine, dar sunt giganţi, care practic absorb.

Tatiana Lipcan: „Fiecare are locul lui şi vă spun la sigur, că acel loc pe care-l ocupăm noi astăzi nu poate să-l ocupe nimeni. Şi eu nu vreau să fiu în locul altcuiva. Deci, foarte mult ne aranjază acest loc, pe care l-am ocupat noi şi perspectiva pe care noi o vedem e foarte atrăgătoare pentru noi. Să ne ajute Domnul să realizăm ceea ce vrem să facem.”

Europa Liberă: Dar prin ce este atrăgătoare?

Tatiana Lipcan: „Atrăgătoare prin faptul, că avem proiecte foarte interesante. Proiecte de realizat. Nu ne ajunge timp, să zicem. În aceste proiecte suntem implicaţi şi eu cu soţul meu, dar mai mult iată generaţia tânără, Ruxanda, care are gânduri şi planuri foarte interesante.”

Europa Liberă: Ce planuri şi gânduri ai?

Ruxanda Lipcan: „Extinderea pieţei de desfacere, dar şi lărgirea gamei de asortiment al nostru. Ceva nou, ce, de exemplu, nu a mai existat pe piaţa Moldovei până în prezent.”

Europa Liberă: Ceva nou ce ar fi?

Ruxanda Lipcan: „Tipuri noi de viţă-de-vie. Soiuri noi, da.”

Europa Liberă: Da cum se numeşte producţia, pe care o fabricaţi voi?

Ruxanda Lipcan: „Fautor. Compania Fautor şi, respectiv, seria de vinuri mature seci Fautor. Ceea ce din limba latină semnifică „creator”.

Tatiana Lipcan: „Mai întâi a fost întreprinderea de prelucrare.Pe urmă am început să plantăm viţă-de-vie, din 2003. Din 2005 am început să reutilăm fabrica cu utilaj german, italian, francez. În 2005 a venit la fabrică un specialist de înaltă calificare, tehnolog – toate împreună ne-au permis ca fim astăzi, în anul 2010, să ieşim cu cinci vinuri din seria, cum a spus Ruxanda, vinuri de calitate maturi seci: Traminer, Riesling, Chardonne, Sauvignon şi Merlot şi să fie apreciate înalt.”

Europa Liberă: Unde exportaţi?

Tatiana Lipcan: „La moment încă nu exportăm.”

Europa Liberă: Pentru piaţa internă?


Tatiana Lipcan: „Doar pentru piaţa internă.”

Europa Liberă: Unde aţi vrea să exportaţi?

Tatiana Lipcan: „În Uniunea Europeană, inclusiv.”

Europa Liberă: Voi sunteţi acum în Cehia. Cehia e ţară care face parte din Uniunea Europeană.


Ruxanda Lipcan: „Sperăm că după această expoziţie vom găsi şi cumpărători.”

Tatiana Lipcan: „Spuneau dintre ei cineva că dacă moldovenii fac aşa Riesling, e timpul de făcut o enciclopedie a vinurilor moldoveneşti.”

*

Cricova este cel mai scump brand din Republica Moldova şi a fost evaluat la 12 milioane de dolari, conform unui studiu realizat de agenţiile Consulting (Ucraina) şi Incredocon (Moldova). La Expozitia vinurilor moldoveneşti în Cehia am discutat cu directorul general al Combinatului Cricova, Valentin Bodiu.

Valentin Bodiu
Valentin Bodiu: „Doamnă Valentina, ne-am întâlnit aici întâmplător. La Praga am venit nu că pur şi simplu vreau să călătoresc ca prima persoană de la Cricova. Am venit special aici să discut cu partenerii potenţiali. Am început activitatea cu piaţa Cehiei undeva mai mult de cinci-şase ani în urmă şi suntem acum practic numărul unu după volumul care ridică ramura vinicolă pe piaţa Cehiei.”

Europa Liberă: Cât exportaţi?


Valentin Bodiu: „În comparaţie cu piaţa Rusiei, unde-s milioane de sticle, aici sute de mii de sticle. Iată, noi am ajuns undeva practic la 150-200 de mii de sticle, vreo şapte-opt procente. Destul de bine. Deja am intrat în reţelele cele mai principale, puternice. Şi deja suntem în creştere. Lumea pe noi ne ştie, am promovat compania Cricova, împreună cu partenerul nostru, domnul Zdenek Zbitek, firma Moldvin CZ. Paşii ăştia sunt destul de buni pentru noi deja în anii aceştia.”

Europa Liberă: Domnule Bodiu, dar sincer, aţi avut de suferit de pe urma embargoului impus de Federaţia Rusă la exportul de vinuri moldoveneşti?

Valentin Bodiu: „Nu sunt cel mai deştept să vă spun că nu. Am suferit şi în momentul de faţă tot suferim.”

Europa Liberă: Pierderile au fost mari?

Valentin Bodiu: „La momentul de faţă Cricova exportă produse în mai mult de 25 de ţări ale lumii. Embargoul, care nu este anunţat, dar el este şi noi îl simţim destul de dureros. Nu ne permite să intrăm pe piaţa Rusiei sub orice pretext. Acum s-a găsit „dibutilftalat”, ruşii o să găsească mîine aşa microelemente, care nici nu sunt în tabela lui Mendeleev. Eu îi înţeleg şi pe ruşi – ei aşteaptă rezultatele alegerilor, dar pe noi ne interesează, că avem mii de oameni agajaţi. Noi foarte bine trebuie să înţelegem, ca noi să compensăm ponderea pieţei ruse e foarte greu, cu orice ţară, inclusiv şi Cehia. Sunt absolut alte volume şi altă istorie de dezvoltare.”

Europa Liberă: Aţi estimat pierderile la cât s-ar cifra în acest an, 2010?


Valentin Bodiu: „Minimum două milioane de sticle minus, pe care eu nu pot să recuperez cu alte pieţe. Minim vreo 30 de milioane de lei, vânzări nete.”

Europa Liberă: Totuşi, e o pierdere semnificativă.


Valentin Bodiu: „Semnificativă şi eu sper că totuna conducerea noastră actuală, viitoare o să găsească un numitor comun cu partenerii ruşi, care rămâne o piaţă foarte importantă pentru noi.”

Europa Liberă: Pe cât de importantă este şi piaţa Uniunii Europene pentru producţia moldovenească?


Valentin Bodiu: „Da, mulţumesc pentru întrebarea destul de plăcută. Vă spun cinstit că, da, noi ne lăudăm că ei ne măresc cotele. Destul de mici cotele acelea. Unica trebuie să înţelegem, eu destul de sicer sunt – piaţa europeană nu ştie ce să facă cu producătorii săi. Piaţa e plină, full. Şi clar că este o luptă pentru fiecare de litru de vin, care este scos din Franţa, ori din Italia, ori din Portugalia.”

Europa Liberă: Păi bine, dar când lupţi şi ieşi învingător, ai o satisfacţie nemaipomenită.”


Valentin Bodiu: „Şi noi trebuie să înţelegem că nouă ne dau cotele acestea, iată şi anul acesta, la un milion de decalitri. E o cotă destul de mică pentru noi.”

Europa Liberă: Dar eu am înţeles că nici această cotă nu a fost valorificată. Cum se explică?


Valentin Bodiu
Valentin Bodiu: „Ea e valorificată teoretic. Iată la momentul de faţă noi, de la Cricova, ne-am adresat la conducerea Ministerului Economiei cu rugămintea de a nu se permite nimic, cota este împărţită. Este altceva, că nu este valorificată. Cineva ţine deciziile în Ministerul Economiei, dar nu execută. Şi lumea, noi pur şi simplu nu putem să livrăm producţia în comunitatea europeană fără cotă. Atunci noi nimerim în impozite, care ne fac pe noi absolut necompetitivi.”

Europa Liberă: Acum, mai recent, se vorbeşte şi despre o altă piaţă, care poate deveni una dintre cele mai principale din Asia – piaţa chinezească. V-a tentat vreodată ispita să mergeţi şi pe această piaţă?

Valentin Bodiu: „Da, într-adevăr, noi lucrăm cu piaţa Chinei. Chinezii tot sunt oameni specifici. Ei nu ne permit, pur şi simplu, să intrăm cu sticle îmbuteliate pe piaţa lor. Poftim.”

Europa Liberă: Dar eu imi amintesc un caz foarte interesant din istoria relaţiilor moldo-chineze, când chinezii au spus că băuturile sunt foarte bune. Atunci mai în glumă, mai în serios se vorbea, că dacă un chinez ar consuma o sticlă de vin din Moldova, Moldova n-ar avea probleme la capitolul exportul produselor vinicole.


Valentin Bodiu: „Ţin minte când am primit pe Jiang Zemin, fostul preşedinte al Chinei – că dacă fiecare chinez o să ia câte o sticlă de vin, atunci ţara Moldovei o să înflorească ş.a.m.d. Domnule preşedinte, noi trebuie în cazul ăsta, dacă ei o să ia câte o sticlă de vin, noi trebuie să lucrăm vreo 50 de ani înainte, un miliard 500 milioane de populaţie, care au ei. Ei sunt corecţi, poftim, vă propunem loturi de pământ, construiţi fabricile la noi, este viţa-de-vie. Aşa cum au făcut francezii, italienii şi spaniolii. Noi putem să facem lucrul ăsta, dar suntem limitaţi în surse circulante, care nu ne permit să facem investiţii pe piaţa Chinei. Dar totuna, noi mizăm, iată de la Cricova proiectul valoarează undeva la 150 milioane de euro. O să avem ultimile discuţii în luna noiembrie, delegaţia din China vine la noi în Moldova, şi noi de la acestea 50, ori 100 de mii de sticle, care ridică în fiecare an, eu mizez, peste doi ani, peste două milioane de sticle deja vor fi livrate de la compania Cricova pe piaţa Chinei. Piaţa e foarte interesantă, numai că trebuie să respectăm regulile, care sunt la dânşii.”

Europa Liberă: Care e vinul preferat pentru directorul combinatului Cricova, domnule Bodiu?

Valentin Bodiu: „Dacă vorbim de vinul roşu – un Cabernet-Sauvignon, un Merlot, un Şaras, care noi nu avem în Moldova, dar deja s-au făcut primele plantaţii şi puţin şi la Cricova, Şaras care din Australia parvine. Dacă vorbim de soiuri albe – un Chardonnè, un Sauvignon Blanc, ori Feteasca, aceea care e un soi autohton.”

Europa Liberă: Când intraţi într-o unitate comercială şi vedeţi atâtea băuturi de import, la ce vă duce gândul?


Valentin Bodiu: „Mă iau de cap, ştiu că altă soluţie nu există, dacă am intrat în relaţii de piaţă. Din pricina aceasta numai activitatea, numai echipa creativă are şanse de izbândă.”

Europa Liberă: Competitivitate?

Valentin Bodiu: „Da, prin aceasta lucrăm – dacă micşorăm costurile, atunci avem şanse de izbândă. Şi altceva – ţările acestea, cum e şi Cehia, ei caută vinuri din ţările noi, cum a fost cândva Chile, Africa de Sud, Australia, acum este Moldova. Şi este binevenit, că dacă să fim insistenţi, corecţi în acţiunile noastre, noi o să avem succes. Aceea ce are la momentul de faţă Cricova – noi pe piaţa Cehiei avem o creştere. Eu am spus încă o dată – nu-s milioane de sticle, sute de mii, dar pe noi ne bucură, că prin aceasta facem paşi destul de importanţi pentru viitorul companiei noastre şi pentru Moldova.”

*

Deşi vinificatorilor moldoveni li se impun condiţii mult mai dure pe piaţa rusă, în acest an Republica Moldova are toate şansele de a urca pe locul doi printre ţările care exportă vinuri în Federaţia Rusă. Dar piaţa Uniunii Europene este una de perspective pentru ţară, spune ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc pe care l-am întâlnit tot la această expoziţie de vinuri de la Praga.

Valeriu Cosarciuc
Valeriu Cosarciuc: „Republica Cehă şi este un cumpărător foarte şi foarte activ al vinurilor din Republica Moldova. Republica Cehă este ţara de pe locul doi ca destinaţie pentru exporturile de vinuri din Republica Moldova pe piaţa Uniunii Europene. Polonezii sunt pe primul loc, Republica Cehă pe locul doi, pe locul trei Germania şi pe locul patru România. Piaţa cehă are un potenţial de a creşte în continuare.”

Europa Liberă: Eu ştiu că nu vă place să abordăm subiectul ce ţine de embargoul impus de Federaţia Rusă. Că nu este anunţat un embarou oficial, deşi toţi cei cu care am discutat astăzi, la această expoziţie de la Praga, mi-au spus că suferă, înregistrează pierderi de pe urma embargoului neanunţat de partenerii ruşi.

Valeriu Cosarciuc: „Sunt unele impedimente în relaţiile comerciale între Republica Moldova şi Federaţia Rusă în ceea ce priveşte exportul de vinuri, dar aţi auzit ultimele declaraţii ale celor din Rusia: că vinurile noastre sunt bune, vinificatorii sunt buni, numai că Guvernul nu este atât de bun. Asta încă o dată confirmă, că trebuie să comunicăm ca să restabilim pe deplin relaţiile comerciale. Dar au crescut exporturile pe piaţa rusească. Pentru noi obiectivul cel mai important este ca să diversificăm pieţele. 48 de procente acuma din vinurile care se exportă, sunt exportate pe piaţa rusă. Politica pe care noi o promovăm ca minister este diversificarea pieţelor. Deaceea noi şi mergem în Polonia, mergem în Cehia, vom merge în Germania. Am fost în China ca să promovăm vinurile noastre şi să avem posibilitatea să garantăm, într-o oarecare măsură, că ceea ce se va produce, se va vinde. Dar noi dorim ca cifra, de pildă, de vânzări să crească în continuare pe piaţa rusă. Dar să crească şi în China, şi în Cehia, şi în Polonia, şi Germania, şi România, şi în multe, multe alte state, în care noi astăzi exportăm.”

Europa Liberă: Pe cât e de real să crească această cotă şi pe piaţa chineză?


Valeriu Cosarciuc: „Noi am hotărât să începem cu vinurile de colecţie, vinurile de calitate înaltă, pe locul doi, şi pe locul trei vinurile de consum curent.”

Europa Liberă: De ce cu vinurile de colecţie trebuie de început?


Valeriu Cosarciuc: „Pentru piaţa Chinei, care este o piaţă nouă pentru noi şi este o piaţă în creştere, şi este o piaţă care are consumatori care au bani, dar care este un grup de consumatori selecţi. Pentru aceşti consumatori selecţi este nevoie de propus vinuri de calitate, de colecţie, ca ei să se deprindă cu aceste vinuri. Şi treptat să trecem la vinurile de origine controlată, adică vinuri de calitate. Şi de acum, după o etapă lungă, să trecem şi la vinurile pentru cei mulţi, adică vinurile de consum curent. Dar pe mine m-a impresionat ce a spus chinezul. Chinezul a spus: „Eu vreau să vând o mie de sticle câte o mie de dolari sticla şi asta va fi un milion de dolari, decât să vând un milion de sticle cu un dolar sticla. Piaţa chineză este destul de mare. Ei acum promovează pe larg consumul de vin ca un consum sănătos. Şi dacă acum ei importă anual 700 de mii de tone de vin, asta ar însemna, de pildă, noi producem anual 150 de mii de tone, ar fi în jur de 20 de procente din totalul importului chinez. Şi dacă noi am avea o cotă măcar de 10 procente, asta ar însemna jumătate din producţia noastră anuală ar fi livrată pe piaţa Chinei. Dar pentru asta trebuie să muncim şi în primul rând trebuie să convingem vinificatorii ca să meargă împreună pe piaţa chineză.”

Europa Liberă: Câte investiţii ar trebui făcute în acest domeniu?


Valeriu Cosarciuc: „Noi am propus acum, la prima etapă, să fie o linie de creditare de 75 milioane de euro. Dar estimările noastre sunt în jur de 200 milioane de euro.”

*

Fost ambasador al Republicii Cehe la Bucureşti, Jaromir Plisek este acum secretar general în cadrul Ministerului de Externe de la Praga. La Săptămâna vinurilor moldoveneşti în Cehia, Europa Liberă l-a intrebat pe diplomatul de la Praga, dacă vinurile moldoveneşti se găsesc pe tejghelele unităţilor comerciale din ţara sa.

Jaromir Plisek: „Da, se găseşte din câte ştiu, deşi eu nu prea cumpăr vinurile moldoveneşti aici. Eu prefer să le cumpăr din Moldova.”

Europa Liberă: Faceţi naveta special pentru asta?


Jaromir Plisek
Jaromir Plisek: „Nu, nu, dar le-am cumpărat şi în Slovacia, şi în Ungaria. Eu eram până acum recent, eram ambasador în Republica Magheară. Acolo nu prea am găsit vinurile moldoveneşti, dar m-a sfătuit cineva ca să mă duc după ele în Slovacia. În timpul preşedinţiei noastre în Uniunea Europeană, am cumpărat vinurile moldoveneşti roşii şi le-am servit colegilor de la Uniunea Europeană, în timpul preşedinţiei noastre. Am făcut o combinaţie. Eu când am venit la ambasadă acolo, am constatat că se cumpăra vinul alb din Moravia, de la noi din Cehia, care este excelent şi el. Iar ca vinuri roşii mai mult din Ungaria, pentru că la noi vinurile roşii nu că nu sunt bune, dar e mai greu să găsim, atât doar. Atunci am zis, hai să facem puţină promovare în cadrul Parteneriatului estic, în timpul preşedinţiei noastre. Dacă tot nu e din Cehia, atunci trebuie să fie neapărat maghear, care îl cunoaşte fiecare acolo, la Budapesta. Şi atunci am luat vinurile moldoveneşti.”

Europa Liberă: Demnitarii moldoveni se arată foarte încântaţi, că au reuşit să penetreze şi piaţa cehă. Cehia ar putea deveni un prim partener pentru Republica Moldova. Să credem în asta?


Jaromir PliseK: „Deocamdată, Polonia ar fi pe primul loc. Va fi destul de greu pentru noi să avem o competiţie cu Polonia, care este oricum o ţară de patru ori mai mare decât noi. Iar cehii fiind băutori de bere, în special, deci va fi destul de greu pentru noi. Dar dacă o să vă străduiţi, poate o să-i învăţaţi pe cehi să bea şi mai mult vin. Tendinţa există. Tendinţa de a consuma mai mult vin aici. Şi nu numai de a consuma, dar de a şti să apreciem un vin bun este în creştere. Înainte se spunea, că un ceh adevărat, normal, ar avea probleme să desluşească, să facă deosebire între un vin alb şi unul roşu. Acum situaţia precis că s-a îmbunătăţit. Noi suntem buni la bere.”

Europa Liberă: Piaţa Cehiei este şi piaţa Uniunii Europene pentru Republica Moldova, piaţă de desfacere. Acum consumatorul pe ce pune mai mult accent? Pe calitate? Sau pe cost?

Ambasadorul Ștefan Gorda și Jaromir Plisek
Jaromir Plisek: „Depinde ce consumator. Sunt foarte mulţi care totuşi pun accentul pe cost. Sunt alţii care pun accent pe calitate. Cel mai bine este combinat, este o combinaţie – să fie vin bun, de o bună calitate şi nu prea scump. Şi cred că dacă puteţi câştiga cu ceva aici în Cehia este exact această combinaţie. Pentru că aceasta este o societate prin tradiţie de egalitate, aici nu găsiţi nici un fel de oameni foarte-foarte bogaţi, care vor să arate cât de bogaţi sunt ei. Această tradiţie la noi nu prea există. Şi în schimb nu prea există o tradiţie a oamenilor foarte-foarte săraci. Şi cehii ca societate sunt obişnuiţi ca 90 % din membrii societăţii îşi pot permite cam aceleaşi lucruri. Asta cred că ţine şi preţurile la noi destul de jos faţă de alte ţări. Pentru că la noi există, de exemplu, dacă e restaurant, adică lumea este obişnuită să se ducă la un restaurant, nu este considerat ceva de lux. Există foarte-foarte multe restaurante şi nu pot să ridice preţurile foarte sus. Bineînţeles, că există şi un strat în populaţie, care este obişnuit, mă rog, cu vinurile alese, nu ştiu ce, şi este dispusă să plătească oricând şi orice. Dar acest strat este foarte subţire. Majoritatea populaţiei vrea un vin bun, totuşi bun, la un preţ în jur, să zicem, la o sută de coroane ceheşti.”

Europa Liberă: Pot să vă întreb acum ce vin serviţi?

Jaromir Plisek: „Cred că este un Cabernet de la un mic producător. Intenţionat am căutat un producător mic, pentru că cred în asta, cred că într-o societate sănătoasă este foarte bine să-l sprijini.”

Europa Liberă: Şi de la microfonul Europei Libere să spuneţi un toast, care vă place?

Jaromir Plisec: „Pentru Republica Moldova! Să trăiască bine şi să se orienteze mai mult spre lumea civilizată.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG