Linkuri accesibilitate

Valentin Crudu: Ministerul Educației este conștient de necesitatea reducerii disciplinelor în planul de învățămînt.


Programa şcolară este prea încărcată, stufoasă şi mai mult derutează decât serveşte ca trambulină în viaţă. O opinie ce pare să fie împărtăşită de o majoritate a elevilor. Justificată oare? Şi dacă este, ce trebuie făcut ca tocilarul stresat să poată deveni învăţăcel motivat?. Vom discuta în această dimineaţă cu unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în politicile învăţământului, dl Valentin Crudu, şef de Direcţie la Ministerul Educaţiei.

Europa Libera: Dle Crudu, Comisia Educaţie şi Politici de Tineret a Parlamentului Tinerilor - şi trebuie să precizăm că nu este chiar un legislativ, ci un program naţional pentru tineri care învaţă să fie sau chiar se manifestă ca deputaţi - această comisie, aşa dar, a prezentat rezultatele unui sondaj din care reiese că vreo 75% din elevii de la sate şi oraşe se pronunţă pentru modificarea actualei curricula şcolare. Ar fi poate de presupus că acest sondaj, cu un eşantion de 320 de elevi, nu este uns chiar cu toate alifiile sociologiei moderne, dar problema unei programe şcolare prea stufoase, stresante şi poate demoralizante pentru şcolari pare să existe totuşi… Cât de acută consideraţi că este această problemă, dacă în general o percepeţi ca problemă?

Valentin Crudu: Au perfectă dreptate tinerii noştri şi Ministerul Educaţiei, în 2009-2010, s-a antrenat într-un exerciţiu de modernizare a curriculei şcolare la toate treptele de şcolaritate, primar, gimnazial şi liceal. Şi vreau să vă comunic şi dvs., şi radioascultătorilor, inclusiv tinerilor, elevilor, părinţilor că deja începând cu 1 septembrie 2010 curricula a suferit schimbări, spre bine în viziunea noastră, în ceea ce priveşte reducerea conţinuturilor. Deci, acesta a fost în primul şi primul rând scopul modernizării curriculei pentru anul curent.
Valentin Crudu


Într-adevăr, am fost solicitaţi de către părinţi, de către elevii claselor superioare care spun că sunt suprasolicitaţi, în orarul săptămânal au de la 30 la 34 de ore, elevii de liceu mai ales, sub 30 de ore au cei de la gimnaziu şi eram convinşi de faptul că trebuie să facem o schimbare. Cât de reuşit a fost acest exerciţiu vom putea să analizăm la finele semestrului I al anului curent de studii şi bineînţeles mai în detaliu poate la vară, atunci când profesorii vor merge în vacanţe, atunci vom reuşi să facem totalurile unui an de studiu.

Europa Libera: În general, când se elaborează curricula şcolară, în ce măsură se iau în consideraţie opţiunile copiilor, adolescenţilor, elevilor? Sau se acţionează după principiul: oul n-are ce învăţa găina despre ce e bine sau e rău, mult sau excesiv? Numeroşi elevi, din clasele mari, mai ales, se plâng că ar consuma o groază de timp pentru discipline de care nu vor avea niciodată nevoie şi spun că şi-ar dori mai puţine discipline, dar care să le asigure competenţe necesare în viaţă? De ce să nu aibă libertatea de a alege ce-şi doresc să înveţe, cum se întâmplă în alte ţări?


Valentin Crudu
: Nu e chiar aşa. Vreau să vă comunic că Moldova, ca stat independent, pentru prima dată a implementat curricula şcolară la sfârşitul anilor ’90. Adică avem o experienţa de cel mult un deceniu de când implementăm de sine stătător un curriculum şcolar. Autorii acestui curriculum sunt şi profesorii din şcoală. Bineînţeles că se mai întâmplă când se doreşte ca elevul să cunoască tot, dar am trecut anumite perioade, deci, prima dată de la implementarea curriculei în 2003 a fost descongestionat conţinutul acestei curricule, apoi a urmat următorul exerciţiu în 2006 şi, uitaţi-vă, în 2010 avem a treia oară când curricula suferă anumite schimbări spre bine. Ne străduim ca toate conţinuturile să fie centrate spre elev şi pentru elev. Cât de bine ne-a reuşit, repet, o să urmărim pe parcursul anului curent.

Europa Libera: Dvs. vreţi să spuneţi că de fapt elevii au mai multă libertate acum să aleagă ce-şi doresc să înveţe, cum au în alte ţări?


Valentin Crudu
: Dacă e să vorbim de ce doresc să-şi aleagă să înveţe în alte ţari, aici e puţin altfel. Dar dacă e să vorbim ce doresc să-şi aleagă în R. Moldova, la moment vreau să vă comunic că planul cadru prevede anumite discipline obligatorii pentru toate treptele de şcolaritate şi vis-a-vis de reducerea numărului de ore din planul cadru urmează să discutăm pe parcursul următorilor doi-trei ani de zile, pentru că nu este atât de simplu astăzi să faci această reformă.

Europa Liberă: Numeroşi elevi, altminteri, din clasele mari, mai ales, se plâng că ar consuma o groază de timp pentru discipline de care nu vor avea niciodată nevoie şi spun că şi-ar dori mai puţine discipline, dar care să le asigure competenţe necesare în viaţă? De ce să nu aibă libertatea de a alege ce-şi doresc să înveţe?


Valentin Crudu: Dacă e să vorbim despre curriculă, mă repet poate, dar ea este centrată pe copil şi ne dorim foarte mult ca la finele unui an de studii un copil să dea dovadă de anumite competenţe. În ceea ce priveşte reducerea numărului de ore obligatorii în programul de studiu, în liceu mai ales acolo unde copii ar trebui să-şi ia anumite opţiuni, nu ştiu dacă aş fi atât de categoric şi să zic că, uite, vreo disciplină de studiu astăzi nu le este atât de folos. Dar, vă zic, la moment este foarte dificil să spunem că, uita-ţi-vă, începând cu anul viitor deci noi în planul cadru ne vom dezice de obiectul X, Y sau Z. Deci este foarte complicat.

Bineînţeles trebuie să facem o analiză minuţioasă a planului cadru, deoarece el pe parcursul ultimilor 20 de ani nu a suferit schimbări, ba dimpotrivă, foarte multe ONG-uri, foarte multe alte structuri în fiecare an vin cu diferite propuneri de a introduce suplimentar în planul cadru anumite discipline care, în viziunea dânşilor, ar dezvolta şi alte competenţe la copii noştri. Mă refer la foarte multe discipline opţionale care astăzi se solicită să fie nu ca opţionale, ci ca discipline obligatorii. Vreau să asigur radioascultătorii că Ministerul Educaţiei este conştient de faptul că trebuie să ne antrenăm în acest exerciţiu foarte important de reducere a numărului de discipline în planul cadru, sau în planul de învăţământ că poate nu toţi înţeleg ce înseamnă planul cadru. Şi acest lucru va urma numaidecât. Deja au fost careva discuţii la nivelul conducerii ministerului, actualei conduceri a ministerului, şi bineînţeles că am purtat negocieri şi cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei pentru a începe această activitate.

Europa Liberă: Nicăieri în lume, probabil, nu există învăţăcei care să facă faţă cu entuziasm exigenţelor şcolii fără a fi struniţi un pic… Învăţătura nu este chiar o distracţie, nu există căi regeşti, uşoare de a însuşi o disciplină sau alta… Totuşi, şcoala devine ineficientă dacă se transformă într-o corvoadă… Ce lipseşte şcolii moldoveneşti ca să fie considerată şi simţită ca prietenoasă copilului?


Valentin Crudu
: Ştiţi, şi da, şi nu prea sunt de acord. Deoarece consider eu că şcoala este o părticică a societăţii şi nu invers, societatea este parte a şcolii. De aceea atunci când vorbim despre o educaţie de calitate, şi în mediul rural, şi în cel urban, probabil că ar trebui să contribuie toţi în măsură egală, pentru ca copii noştri să primească destulă educaţie şi în afara şcolii. Să nu uităm de cei 7 ani de-acasă. Iar şcoala, în viziunea mea, în secolul XXI, chiar şi în R. Moldova în pofida tuturor greutăţilor prin care trecem azi încearcă să facă faţă. S-au schimbat multe în şcoala moldovenească în ultima perioadă. Probabil că din aceste considerente copii şi zic că, uita-ţi-vă , poate ne este mai greu să învăţăm, poate avem mai puţin timp liber decît ne-am dori să avem.

Deci, avem multe lucruri frumoase în şcoala moldovenească, dar mai e nevoie de o strategie nouă de dezvoltare a învăţământului în următoarea perioadă, mai avem nevoie de un nou cod al educaţiei care ar reglementa foarte bine toate relaţiile în societate între elevi, profesori, parinţi, mai e nevoie de manuale calitative, de, iată, descongestionarea curriculei în continuare şi lucruri care, sper eu, că vor urma şi că vom avea înţelegerea societăţii şi susţinerea ei. În ceea ce priveşte şcoala prietenoasă copilului, vreau să vă zic că şi aici avem anumite succese. Şcoala prietenoasă copiilor nu poate fi doar pentru o oră sau pentru o zi. Ca să devină şcoala prietenoasă copiilor, într-adevăt întreaga sociatate trebuie să se părtrundă de reponsabiluiate. Au nevoie de susţinere astăzi nu numai copii, dar şi profesorii. Şi vreau să le mulţumesc prin intermediul postului dvs. părinţilor care înţeleg situaţia dificilă, să zic eu, poate acum mai puţin dificilă prin care a trecut şcoala moldovenească.

Europa Libera: Acelaşi sondaj arată nemulţumiri destul de pronunţate ale elevilor faţă de criteriile sau modul în care sunt apreciaţi de învăţători, profesori… Cât de justificate vi se par aceste nemulţumiri? Mai ales dacă luăm în consideraţie faptul că mulţi dascăli nu sunt nici pe departe campioni la autoperfecţionare profesională?


Valentin Crudu
: Vreau să vă zic că este mult mai simplu să spui că nu eşti mulţumit de anumite criterii decât să spui concret de ce nu eşti mulţumit. În ceea ce priveşte perfecţionarea şi autoperfecţionarea profesorilor, vreau să vă aduc la cunoştinţa dvs. că în mare parte această procedură se respectă. Deci profesorii noştri din şcoala moldovenească sunt obligaţi, o dată la cinci ani, să-şi confirme calificarea pe care o au, ba mai mult decât atît, tot la această perioadă, deci o dată la cinci ani, mulţi dintre ei îşi obţin gradele didactice care certifică anumite performanţe la profesori – este vorba despre gradul didactic II, I sau superior. Deci, atunci când se vorbeşte că nu suntem de acord cu, nu ştiu, înţeleg eu cu felul cum sunt notaţi se pare că, atunci trebuie de văzut concret ce anume le pare nepotrivit...

Da, avem şi profesori să zicem foarte exigenţi, care mai grer acordă note de 9 şi 10, avem poate o parte din profesori care le acordă mai uşor, dar să spui că este imperfect sistemul din 10 puncte nu prea aş fi de acord. Mai mult ca atât, eu aş considera că poate e cazul ca în noul Cod al educaţiei, având sistemul de 10 puncte, să lucreze toate notele, de la 1 la 10, adică toate notele să fie trecătoare, nu nota 4 să fie insuficientă, în învăţământul obligatoriu cel puţin... Dar sincer să vă zic chiar nu pot să mă pronunţ şi să înţeleg ce au avut ei în vedere prin criteriile de apreciere.

Europa Libera: Dle Crudu, vă mulţumim mult şi vă dorim succes în ceea ce intenţionaţi ca reformă în învăţământul nostru, astfel încît procentul de doar 15 % al elevilor care îşi văd viitorul în Republica Moldova să crească şi copii să vadă mai multe posibilităţi în ţara unde îşi fac studiile.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG