Linkuri accesibilitate

În vizorul Acțiunii Civice pentru Transparență în Algeri se află cheltuielile partidelor pentru publicitate electorală ascunsă”.

În această campanie electorală, două organizaţii neguvernamentale au lansat o campanie proprie. Ea se numeşte ACTA, adică Acţiunea Civică pentru Transparenţă în Alegeri şi are scopul să descopere cum şi câţi bani cheltuiesc partidele în pregătirile de scrutinul de pe 28 noiembrie. Va descoperi ACTA mai multe decât cele scrise în rapoartele oficiale de cheltuieli depuse de partide la Comisia Electorală Centrală?

Ţinta celor două organizaţii nu vor fi cheltuielile pe care partidele şi le declară, de bine, de rău. Acţiunea Civică pentru Transparenţă îşi propune să urmărească ceea ce concurenţii electorali sînt tentaţi să ascundă. În majoritatea cazurilor, partidele îşi trec în rapoarte doar cheltuielile pentru banere, postere sau clipuri electorale, într-un cuvînt pentru publicitate. În umbră rămînînd sumele alocate pentru publicitatea ascunsă, întreţinerea staffurilor, organizarea întîlnirilor cu alegătorii şi nu în ultimul rînd sumele prevăzute pentru aşa-numitele favoruri pe care partidele le fac alegătorilor în ajun de alegeri.

Cum vor pune cele două organizaţii în socoteala partidelor aceste acţiuni care nu au o expresie bănească şi pe lîngă toate sînt şi dificil de urmărit? Iată cum explică strategia de monitorizare pe care au pus-o la cale Sergiu Ostaf de la CREDO, una dintre organizaţiile care au format ACTA.

Sergiu Ostaf: „Vom avea 60 de monitori în 7 regiuni ale Republicii Moldova şi o echipă-cheie care în Chişinău va coordona, va colecta şi va sintetiza toată această informaţie. Deci datele acestea empirice vor fi colectate după o anumită metodologie, vor fi cuantificate şi, după o altă metodologie, vor fi oferite. Va fi ataşată o valoare monetară a acestor acţiuni şi, printr-un exerciţiu care va fi transparent şi deschis, toată lumea va avea acces la datele colectate şi metodologia de oferire a unei valori monetare a acestor acţiuni. Şi o să ajungem la anumite eforturi totale, integrale, depuse de partidele politice în alegerile din noiembrie 2010”

În vizorul celor două organizaţii se vor afla şi instituţiile media care, după cum s-a exprimat
Daniela Terzi Barbăroșie
, care reprezintă Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, membru al ACTA, admit să facă publicitate ascunsă partidelor.

Daniela Terzi: „Mijloacele de informare în masă uneori, în perioada campaniei electorale, se vasalizează unui partid sau altuia. Şi pe noi ne interesează acest lucru pentru că această publicitate ascunsă, care are aceeaşi menire – să promoveze sau să denigreze un partid sau altul -, costă şi ea. Doar că ea nu se regăseşte niciodată în rapoartele partidelor politice ”.

ACTA va încerca să facă mai multă lumină şi asupra veniturilor partidelor, mai exact asupra provenienţei acestora. Trucurile la care recurg partidele pentru a-i ascunde pe adevăraţii donatori practic fac imposibilă descoperirea adevăratei origini a banilor pe care îi folosesc concurenţii electorali în campanii.

Iurie Ciocan, secretarul CEC, spune că monitorizarea paralelă a celor două organizaţii ar trebui să pună pe gînduri formaţiunile care au adoptat asemenea practică.

Iurie Ciocan: „Deseori se vorbeşte că apar persoane care sînt doar nominalizate în aceste borderouri dar real nu au donat aceşti bani. În această situaţie partidele urmează să fie conştiente că orice persoană utilizată în calitate de perdea va putea fi uşor de depistat de către colegii angajaţi în acest proiect”.

CREDO şi CPD urmează să facă public un raport intermediar de monitorizare în ultima săptămînă din campania electorală aşa încît alegătorul să fie informat şi să ia atitudine faţă de partidele care umblă cu mîţa în sac.
XS
SM
MD
LG