Linkuri accesibilitate

În UE legislația pendulează între extrema irlandeză (absența oricărei reglementări) și cea franceză care excelează printr-o serie întreagă de limitări.


Unele tari, chiar in Uniunea Europeana, nu au nicio legislatie care sa reglementeze felul in care functioneaza piata presei. In Irlanda de pilda nu se practica niciun fel de ingradire pentru a impiedica aparitia fenomenului de „berlusconizare“, cum a fost numita acumularea de ziare, televiziuni si radiouri in mainile aceleiasi persoane, sau trust de media. In altele, in majoritate de altfel, legislatia este stricta, iar unele tari sint chiar pe cale de a-si modifica legea dupa un model mai restrictiv. Astfel, in Bulgaria incepind din vara aceasta, ziarele si revistele sint obligate sa declare ministerului culturii identitatea proprietarilor reali.

In Franta, o persoana individuala nu poate detine mai mult de 49% dintr-un canal de televiziune. Daca o persoana detine actiuni in doua televiziuni, atunci dintr-a doua nu poate detine mai mult de 15%, iar daca e vorba de 3, atunci in a treia se scade la 5%. In privinta ziarelor, o companie franceza nu are voie sa cumpere un al doilea ziar daca in felul acesta totalul vinzarilor cotidiene ale celor doua ar creste cu 30%. La asta se adauga o serie intreaga de limitari. De exemplu, nimeni nu poate detine in acelasi timp ziare, televiziuni si radiouri, ci doar combinatii de doua din acestea.

Chiar si in Albania, tara comparabila cu Moldova din toate punctele de vedere, ca suprafata, populatie, istorie recenta, s.a.m.d, o lege introdusa inca din anii `90 interzice unei persoane private sa posede un radio sau o televiziune daca aceasta poate atinge mai mult de 200.000 de ascultatori sau spectatori. O persoana privata in Albania nu poate obtine asadar o licenta la scara nationala. Nicio companie albaneza, in oricare din sectoarele media, nu poate detine mai mult de 40% din piata.

In mod surprinzator, asadar, se poate spune ca legislatia albaneza protejeaza mult mai mult cetatenii de monopolizarea informatiei decit legislatia din Italia, unde premierul Berlusconi poseda principalele companii de televiziune private, o serie intreaga de ziare, iar prin pozitia sa politica influenteaza si radioteleviziunea publica RAI. Conflictul de interese nu pare a fi o preocupare a telespectatorilor italieni.
XS
SM
MD
LG