Linkuri accesibilitate

Pentru o reprezentare proporțională a etniilor în organele de stat


Vladimir Țurcan (L) și Vadim Mișin la o ședință a Parlamentului

Vladimir Țurcan (L) și Vadim Mișin la o ședință a Parlamentului

Vladimir Țurcan: „Din nou a apărut climatul rece din anii 1990, cui îi aparţii - moldovenilor sau românilor, vorbitorilor de limbă rusă sau română?”


Partidul „Moldova Unita - Edinaia Moldova” este al patrulea in buletinul de vot. Invitatul editiei electorale este presedintele formatiunii Vladimir Țurcan.

Europa Liberă: Dle Ţurcan, formaţiunea dvs contează pe etniile considerate a fi minoritare. Haideţi să vedem, este normal ca în timpul unei campanii electorale să se vorbească despre votul etnic?

Vladimir Ţurcan: „Cu regret, problema identităţii etnice a apărut în rezultatul situaţiei create în Republica Moldova în ultimul an şi jumătate, din cauza politicii agresive promovate de reprezentanţii forţelor de dreapta radicale. Nu întâmplătoare este şi reacţia minorităţilor naţionale; este una firească, ca din nou să apară pe ordinea de zi problema statutului limbii ruse”.

Europa Liberă: Dle Ţurcan, „Moldova Unită - Edinaia Moldova”, partidul pe care îl conduceţi dvs, susţine ideea unui referendum în problema statutului limbii ruse şi promite să lupte, chiar legal, cu ideile unioniste din societatea moldavă, dacă am reţinut eu corect ceea ce aţi spus dvs mai înainte. De ce ar trebui să i se confere limbii ruse un statut aparte? Să înţelegem că etniile nu ar trebui să vorbească româna, nu ar avea nevoie să cunoască limba de stat?

Vladimir Ţurcan: „Una nu exclude alta, noi vorbim despre necesitatea realizării adevărate a bilingvismului care tradiţional, istoric, există pe teritoriul Republicii Moldova ca un bilingvism moldo-rus, aşa cum Finlanda este fino-englez, etc. Nu este nimic înjositor pentru alte etnii sau pentru moldoveni, dacă limba rusă o să aibă un statut special, fapt care este stabilit în legea privind funcţionarea limbilor, limba rusă are statut de limbă de comunicare inter-etnică. În condiţiile în care au apărut tensiunile interetnice... ”

Europa Liberă: Dar de unde au apărut aceste tensiuni, dle Ţurcan, pentru că în societate este linişte, nu am văzut sa se işte conflicte, probleme?

Vladimir Ţurcan: „Nu cred că este cazul să nu vedem ceea ce se întâmplă. Din nou a apărut climatul rece din anii 1990, cui îi aparţii - moldovenilor sau românilor, vorbitorilor de limbă rusă sau română? Din nou apar conflicte la nivelul oamenilor şi la nivelul oficialităţilor. De exemplu, astăzi la noi în guvern nu există nici un reprezentant a etniilor. Noi propunem în platforma noastră electorală să fie restabilită reconcilierea interetnică, iar pentru ca să fie restabilită această reconciliere trebuie să fie realizate garanţiile constituţionale ale etniilor, inclusiv şi reprezentarea lor proporţională în organele de stat, desigur în baza criteriilor de competenţă, nu numai pentru că persoana X aparţine unei sau altei etnii. Trebuie să existe o garanţie pentru cei care se tem că mâine se va putea repeta scenariul de la finele anilor 80”.

Europa Liberă: Dle Ţurcan, pe de altă parte, formaţiunea dvs vede în Federaţia Rusă un partener de bază al Republicii Moldova pe plan extern şi optează pentru aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus concomitent cu integrarea europeană. Cum ar fi posibil? Ar trebui autorităţile de la Chişinău să depună o cerere la Bruxelles şi alta la Moscova pentru eventuale aderări.


Vladimir Ţurcan
: „Nu trebuie să simplificăm în aşa măsură lucrurile, trebuie să ne trăim viaţa şi să ne conformăm realităţii. Tradiţional, istoric, piaţa ţărilor CSI, în primul rând Federaţia Rusă, era permanent piaţă de desfacere pentru mărfurile din Republica Moldova. În acelaşi timp, Moldova fiind astăzi la frontiera cu Uniunea Europeană, evident că trebuie să ne folosim de această amplasare geopolitică, mai mult ca atît, chiar şi europenii sunt interesaţi ca Moldova să fie astăzi un pod comercial între Est şi Vest”.

Europa Liberă: Credeţi că Rusia, Belarus ar vrea să ia Moldova în această uniune vamală?

Vladimir Ţurcan: „Nu uitaţi că pe aceeaşi cale este astăzi şi Ucraina şi în acest context, evident că trebuie să ridicăm această întrebare, ca să avem un regim facilitar şi cu această uniune vamală şi totodată să conlucrăm cu Uniunea Europeană”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG