Linkuri accesibilitate

Opinii despre cum vor vota la 28 noiembrie găgăuzii, rușii și ucrainienii din Moldova.


Existenţa aşa-numitului «vot etnic» se observă foarte uşor în Barometrele de Opinie Publică realizate de IPP, care reflectă «preferinţele etno-politice ale cetatenilor Republicii Moldova». Unii experti consideră votul etnic o problemă care rămâne nesoluţionată, deoarece nu se reuşeşte consolidarea cetăţenilor în unele probleme supra-naţionale, din moment ce partidele politice înseşi exploatează acest fenomen, mai ales in campania electorala. Corespondenta Europei Libere, Lucia Diaconu a cautat sa afle mai multe despre „votului etnic”
.

Pe cetăţenii moldoveni de etnie găgăuză în mod tradiţional îi curtează Partidul comuniştilor, dar şi alte formaţiuni care vor să ia puncte suplimentare pe seama votului etnic. Candidaţii din eşantioanele etnice trecuţi pe listele partidelor semnalează aceste intenţii.

După parerea lui Fiodor Angheli, fost deputat, ziarist şi diplomat de etnie găgăuză, PLDM şi PD contează pe voturile găgăuzilor, dovadă fiind faptul că fruntaşi ai acestor formaţiuni sînt des şi bine văzuţi în Găgăuzia. Nu într-atît însă ca să-i neutralizeze pe comunişti. „Nu trebuie să uităm, 20 de ani au lucrat comuniştii acolo, fiecare sat, fiecare casă au vizitat, vizitează şi acuma, şi niciun partid acum doi ani n-a lucrat acolo.” Fiodor Angheli crede că găgăuzii îi vor vota pe acei care se vor face mai vizibili în regiune.

Fiodor Angheli: „Asta foarte mult depinde cum partidele vor lucra acolo.”

Europa Liberă: Dar ce vor vota găgăuzii pînă la urmă?

Fiodor Angheli: Să ştiţi că bineînţeles dacă n-ai o bucăţică de pîine, dacă n-ai încălţăminte pentru copii, alegătorii aşteaptă. Asta-i lozinca lui Filat. Lupta împotriva sărăciei asta-i cel mai interesant pentru oamenii noştri de acolo. Dar ştiţi că şi programul partidului lui Lupu a fost primit interesant, care spune că noi trebuie să avem o societate nu o parte împotriva românilor, alta împotriva ruşilor. Noi trebuie să ducem o politică pro-moldovenească, pro-Moldova. Politica lui Lupu foarte bine apreciază populaţia găgăuză.”

În ce priveşte iniţiativa unui grup de găgăuzi de a scoate la referendum problema limbii ruse, Fiodor Angheli crede că locuitorii de rînd din regiune au altă percepţie decît cea a grupului respectiv care ar fi fost ghidat de politicieni cu anumite interese. Pe găgăuzi i-ar interesa mai mult cum pot să studieze limba română ca să-şi poată găsi de lucru în Moldova.

Etnicii ruşi vor vota în primul rînd stabilitatea, crede prozatorul cu origini ruseşti Oleg Panfil: „Eu cred că el se va îndrepta spre un amalgam PCRM şi cineva din liberali, sigur nu Ghimpu, cineva între Lupu şi Filat. Nu-i atîta chestia în propunere, că propun cam la fel toţi, şi Europa, şi bunăstare ş.a.m.d. Probabil va conta mai mult momentul nu nostalgic, dar momentul de fostă stabilitate care comparativ cu ceea ce se simte şi ce se face în ţară anul trecut, mulţi oameni consideră că a fost mai bine înainte de dominarea Alianţei.”

Prozatorul mai crede că politica unor partide din alianţa de guvernămînt, aluzie se pare la PL, a înrăutăţit climatul din societate aşa încît problema limbii ruse, cel puţin pentru o parte din ruşi, a devenit mai importantă acum şi aceştia vor vota partidul care va promite oficializarea limbii ruse.

Oleg Panfil
Oleg Panfil
: „Populaţia rusă e mult mai neliniştită în sensul ăsta decît doi ani în urmă. În afară de ceea ce se produce la nivel cotidian, la pieţe şi în transportul comun, au fost făcuţi nişte paşi, declaraţii care... au adus nemulţumire şi dezgust ireversibil.” În aceeaşi măsură de importantă pentru electoratul rus, presupune Oleg Panfil, va rămîne perspectiva relaţiilor bune cu Rusia, fapt care va aduce voturi în puşculiţa partidelor care au îmbrăţişat retorica pro-rusească.

Minoritatea ucraineană, potrivit unuia dintre liderii acestei comunităţi Alexandru Maistrenko, va sprijini forţele care optează pentru relaţii bune cu toată lumea. La ultimele alegeri, cea mai mare parte a ucrainenilor a susţinut Partidul comuniştilor şi pe cel democrat, spune Alexandru Maistrenko. Încotro se vor îndrepta de această dată preferinţele electorale ale etnicilor ucraineni, l-am întrebat pe preşedintele Societăţii Culturale Ucrainene.

Alexandru Maistrenko: „Pentru dreptate, pentru funcţionarea limbilor pe teritoriul Moldovei, pentru ca limba de comunicare între naţiuni să fie rusa. Eu mă adresez în limba rusă, deşi sînt ucrainean. Şi se întîmplă ca interlocutorul, deşi ştie rusa, să-mi răspundă româneşte. Asta e foarte rău. Vom vota partidul care va respecta aceste principii de comunicare între naţiuni. Care va apăra minorităţile naţionale. Noi, ucrainenii, sîntem a doua naţiune ca număr, după moldoveni. Şi în guvern ar trebui să fie ucraineni. Dar nu-i vedem acolo”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG