Linkuri accesibilitate

Sorin Ioniţă (SAR): „Președintele Medvedev vede probabil în România mai degrabă un obstacol decît un factor de soluționare a diferendului”.


La trilaterala Rusia-Franta-Germania de la Deauville, din 19 octombrie, presedintele Rusiei Medvedev a numit pentru prima data printre ţările care ar putea sa aibă un cuvînt de spus în rezolvarea conflictului transnistrean, Romania. Romania nu are nici un statut oficial în negocierile in formatul 5 plus 2, format în care sunt cuprinse părţile – adica Chisinaul si Tiraspolul, mediatorii – OSCE, Rusia si Ucraina - şi observatorii Uniunea Europeană şi Statele Unite. De ce a numit preşedintele Rusiei Romania în acest context şi a uitat sa aminteasca OSCE-ul si Ucraina? O intrebare adresata unor analisti politici de la Moscova si Bucuresti.

Ar fi o exagerare să se creadă că dintre toate conflictele îngheţate din spaţiul post-sovietic, cel transnistrean ar fi mai aproape de rezolvare sau chiar mai simplu de rezolvat, afirmă analistul politic de la Moscova, Fiodor Lukianov, redactorul-şef al revistei „Rusia în politica globală”. Subliniind că nu face nici o analogie, Lukianov a aminteşte că în ultimul deceniu cu acelaşi optimism exagerat se vorbea şi despre conflictul sud-osetin – că ar fi un banal conflict geo-politic, fără elemente agravante de natură inter-etnică sau religioasă, dar toată lumea ştie cu ce s-a sfârşit acest conflict.

„Nu vreau în nici un caz să fac analogii, însă atunci când aud că un conflict sau altul ar fi mai uşor de rezolvat eu încerc să fiu tot timpul circumspect”, spune Fiodor Lukianov. Analistul de la Moscova zice că anume din acest motiv i se pare straniu că prima chestiune de pe agenda viitorului Consiliu de securitate Rusia-Uniunea Europeană s-a anunţat a fi rezolvarea conflictului transnistrean. Transnistria nici pe de parte nu se află pe primele poziţii în privinţa ameninţărilor la adresa securităţii în Europa. „De aceea, tot ce ţine de Transnistria în acest context cred că sunt mai degrabă nişte manevre, decât acţiuni concrete”.

Faptul că preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev a pomenit şi România, printre cei de care depinde succesul reglementării transnistrene, - alături de Rusia, Moldova, Transnistria şi Uniunea Europeană, - în opinia lui Fiodor Lukianov ar trebui să fie privit mai curând într-un context negativ.

„Cred că această abordare a Rusiei are sens, tocmai pentru că pe malul stâng al Nistrului există o anumită neîncredere faţă de adevăratele intenţii ale României”, - spune Fiodor Lukianov, adăugând că una din cauzele conflictului a fost anume frica, reală sau alimentată a populaţiei Transnistriei de aşa-numita românizare sau chiar de unirea cu România. „Desigur, acuitatea acestei probleme s-a diminuat mult şi de multă vreme, dar preşedintele Băsescu a declarat nu o singură dată că el nu recunoaşte graniţa cu Republica Moldova, pentru că este o creatură a pactului Ribbentrop-Molotov. Dacă lucrurile stau aşa, atunci desigur apar dubii în privinţa intenţiilor autorităţilor române. Deci, atâta timp cât nu există o claritate deplină în atitudinea autorităţilor române faţă de statalitatea Moldovei, desigur, Moscova va avea îndoieli în privinţa perspectivelor”.

Fiodor Lukianov crede că Rusia ar fi iritată şi de faptul că Uniunea Europeană nu ia atitudine faţă de declaraţiile preşedintelui Băsescu. „Dacă Uniunea Europeană este foarte preocupată să zicem de problema nerezolvată privind frontiera între Estonia şi Rusia, de ce atunci Uniunea Europeană nu manifestă aceeaşi îngrijorare faţă de nereglementarea chestiunii hotarului moldo-român?”, se întreabă analistul politic de la Moscova, adăugând în concluzie că problema transnistreană se pare că nu va putea avea niciodată o soluţie strict internă între Chişinău şi Tiraspol.

Expertul de la Bucureşti Sorin Ioniţă, de la Societatea Academică Română, crede şi el că preşedintele Rusiei ar putea să vadă România mai curând ca pe o problemă şi nu ca un factor ce ar putea contribui la rezolvarea conflictului transnistrean.

Sorin Ioniţă: „Însă are dreptate în aceea să spună că soluţia stă mai curând în relaţia Chişinăului cu UE. Şi eu cred la fel, şi de mai mulţi ani, şi multă lume crede că rezolvarea problemei transnistrene mai curând se poate face pe o cale similară cu cea din Cipru. În sensul că Republica Moldova printr-un demers accelerat, pozitiv şi constant asumat de principalele forţe politice din Moldova că trebuie să meargă repede către UE, să facă Republica Moldova o ţară mai atractivă, inclusiv pentru cetăţenii transnistreni, inclusiv pentru cetăţenii rusofoni transnistreni. Deci, cumva, Chişinăul trebuie să se adreseze acelor cetăţeni peste capul autorităţilor de la Tiraspol”.

Aceasta ar fi calea de rezolvare pe termen mediu şi lung a conflictului transnistrean, în opinia lui Sorin Ioniţă, potrivit căruia rolul României în acest proces ar trebui să fie ca şi al unei ţări membre a UE şi nu altfel.

Pe aceeași temă

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG