Linkuri accesibilitate

Reprezentantul special al Uniunii Europene, Kalman Mizsei, constată un progres serios în privinţa măsurilor de încredere între Chişinău şi Tiraspol.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem ca de obicei cu ştirile. Liliana Barbăroşie va trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Moldova a devenit al 114 stat care a ratificat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internationale. El va intra in vigoare pentru Moldova în luna ianuarie. Aceasta instanţă internaţională permanentă aflata sub autoritatea Naţiunilor Unite judecă genocidul, crimele împotriva umanităţii si crimele de război. Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton a salutat călduros decizia Chisinaului afirmînd că „va contribui la adîncirea relaţiilor între Moldova şi Uniunea Europeana în cadrul Acordului de Asociere” şi a spus că speră că şi alte ţări din vecinătatea Uniunii Europene vor face acelaşi lucru.

Un emisar al Comisiei Europene a lăudat la Chişinău ritmul negocierilor cu Moldova pentru încheierea Acordului de asociere. Gunnar Wiegand a spus că în ultimul an s-au realizat „progrese enorme”, care pot fi un exemplu pentru alte ţări din aşa-numitul „Parteneriat estic”, consacrat unor foste republici sovietice. Autorităţile moldovene au spus recent că acordul de asociere ar putea fi încheiat peste un an, un an şi jumătate.

Vicepremierul pentru reintegrare, Victor Osipov s-a întâlnit la ambasada Ucrainei din Chişinău cu negociatorul transnistrean Vladimir Iastrebceak. La întâlnirea din 16 octombre, cei doi au convenit să participe la conferinţa de totalizare a măsurilor de consolidare a încrederii, organizată de OSCE luna viitoare în Germania. Victor Osipov şi Vladimir Iastrebciak au sugerat că până la finele acestui an ar putea să aibă loc o reuniune în formatul „5+2”.

Reprezentantul special al Uniunii Europene la Chişinău, Kalman Mizsei a spus că Uniunea speră ca negocierile în problema transnistreană să fie reluate după summit-ul OSCE din decembrie la Astana. La o conferinţă de presă, Mizsei şi-a exprimat speranţa că la summit-ul din capitala kazahă va fi susţinută cererea Republicii Moldova de a se întări statutul Uniunii Europene şi Statelor Unite, de la observatori la mediatori ai negocierilor. Diplomatul european a mai spus că un asemenea pas, care ar trebui acceptat mai întâi de Rusia şi Ucraina, ar răspunde şi intereselor Moscovei.

Rusia si Georgia au reluat la Geneva convorbirile mediate de Uniunea Europeana, OSCE si Natiunile Unite. Initiate in 2008, dupa razboiul ruso-georgian, la negocieri participa si reprezentanti ai republicilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud, regiuni a caror independenta este recunoscuta numai de Rusia,Venezuela, Nicaragua si insula Nauru.

Cancelara Germaniei Angela Merkel a spus sâmbătă că ţara sa va continua să facă presiuni pentru angrenarea Rusiei, pas cu pas, într-o arhitectura comună de securitate în Europa pentru că „Războiul Rece s-a încheiat pentru totdeauna”. Într-un mesaj video săptămânal adresat germanilor, Merkel a spus că îşi va înteţi presiunile înainte de summit-ul NATO de luna viitoare la Lisabona. Dar Merkel a adăugat că un asemenea parteneriat cu Rusia nu poate compromite funcţionarea cooperării trans-atlantice.

Aflată la Bucureşti la începutul săptămânii trecute, Angela Merkel a declarat că Germania şi România au interesul comun pentru a fi rezolvată problema transnistreană. În luna iunie, cu ocazia unui summit germano-rus, Merkel a propus crearea unei noi structuri de securitate Uniunea Europeană - Rusia şi a sugerat ca ea să-şi înceapă activitatea prin rezolvarea conflictului transnistrean.

Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi a declarat în Parlamentul de la Bucureşti că tratatul de frontieră cu Republica Moldova este aproape finalizat după 11 runde de negocieri. Ministrul Baconschi a evitat să anunţe data semnării tratatului. Preşedintele comisiei senatoriale de politică externă, Titus Corlăţean a spus că documentul poartă un caracter tehnic, nu politic. Cancelara Germaniei, Angela Merkel sugerase României să semneze tratatul de frontieră cu Moldova în pregătirile de aderare la spaţiul Schengen.

Preşedintele Georgiei Mihail Saakaşvili a salutat votul Parlamentului pentru reforma constituţională care va mări împuternicirile primului ministru, reducându-le pe cele ale preşedintelui ţării. Saakaşvili a spus că modificrile au ţinut cont de majoritatea recomandărilor Consiliului Europei şi Comisiei de la Veneţia. Criticii reformei spun că aceasta îi va permite lui Mihail Saakaşvili să rămână la putere ca prim-ministru după expirarea celui de-al doilea mandat prezidenţiale în ianuarie 2013.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Sovietul suprem al regiunii transnistrene a aprobat în prima lectură bugetul anului 2011 cu un deficit de aproape 70 la sută. Cu alte cuvinte, autorităţile transnistrene vor avea bani să acopere numai o treime din cheltuielile prevăzute pentru anul viitor. Deficitul bugetar în stânga Nistrului a fost în mod tradiţional mare. Dar cel aşteptat anul viitor poate atinge un nivel record în ultimul deceniu. Cum poate să reziste bugetul transnistrean cu un asemenea deficit şi ce au de gând să întreprindă autorităţile, am întrebat-o pe invitata emisiunii noastre Natalia Scurtul, redactorul secţiei social-economice a ziarului Profsoiuznye Vesti de la Tiraspol.

Natalia Scurtul
Natalia Scurtul
: Într-adevăr, este greu să-ţi imaginezi cum poate să reziste un stat cu un aşa deficit enorm. Mai înainte, Transnistria a mizat pe sprijinul Federaţiei Ruse, dar se ştie că Rusia şi-a întrerupt asistenţa financiară şi umanitară. Probabil că vor căuta alte surse financiare. Igor Smirnov a spus la conferinţa de presă cu prilejul celor 20 de ani de independenţă a Transnistriei că resurse există şi că mai avem ce să scoatem la vânzare. Însă, teoretic, nu mai există practic nimic de vânzare. Au rămas doar întreprinderile mici. Posibil, se va recurge la re-privatizări, adică la naţionalizarea unor întreprinderi ineficiente, după care va urma un al doilea val de privatizare pentru a le reanima, câtuşi de puţin. Dar o asemenea măsură va avea un efect neînsemnat. În acest moment, cred că ministerul finanţelor speră că întreprinderile care au primit anul trecut credite pentru plata salariilor vor reuşi totuşi să le ramburseze, aşa încât să diminuieze măcar cumva uruaşul deficit bugetar.

Europa Liberă: Natalia, în ciuda deficitului bugetar imens, autorităţile promit nu numai să-şi onoreze angajamentele sociale, dar şi să majoreze pensiile şi salariile. Cum e posibil acest lucru?

Natalia Scurtul: „În dezbaterile asupra bugetului s-a spus că pensiile şi salariile vor fi indexate la procentul inflaţiei. Rata prognozată a inflaţiei pentru anul viitor este de 12 la sută. Dar mă îndoiesc că inflaţia se va menţine în aceste limite, pentru că tendinţele din economia transnistreană sunt nefavorabile. Cererea pe pieţele externe la producţia întreprinderilor transnistrene nu mai este atât de mare. Se aşteaptă ca importul să depăşească mult exportul. Prognozele oficiale spun că anul viitor exporturile vor fi de 680 milioane dolari, iar importurile vor depăşi un miliard de dolari. Cu un asemenea dezechilibru, este foarte dificil să menţii stabilitatea monedei. În acelaşi timp, s-a anunţat că pensia minimă pentru vârsta de pensionare va fi majorată cu 19 procente, iar pensia minimă pentru anii lucraţi va creşte cu 25 la sută. Astfel, pensia media de vârstă ar urma să crească până la 93 de dolari. Totodată, media coşului minim de existenţă a fost calculat pentru anul 2011 la suma de 168 de dolari. Pentru pensionari, administraţia a stabilit un minim de existenţă de 88 de dolari. Eu cred că o asemenea sumă este insuficientă pentru un pensionar ca să-şi asigure şi alimentaţia, şi plata medicamentelor, pentru care se cheltuie cea mai mare parte e pensiei, şi plata serviciilor în comun. De nenumărate ori autorităţile au fost întrebate cum se calculează acest minim de existenţă al pensionarilor, de unde apar aceste cifre ireale, dar până astăzi nu există un răspuns”.

Sovietul suprem din Tiraspol
Europa Liberă: Unii experţi afirmă că majorările promise în preajma alegerilor din decembrie în Sovietul suprem ar avea un caracter populist. Alţii spun că anumite rezerve financiare, totuşi, există, dar din contul îngheţării practic tuturor cheltuielilor pentru investiţii capitale şi altor programe de dezvoltare.

Natalia Scurtul
: „Într-adevăr, acum este campanie electorală şi eu cred că aceste promisiuni se fac pentru a stimula lumea să iasă la vot. Poate greşesc. Totodată, pentru a-şi onora angajamentele sociale, administraţia a redus drastic cheltuielile la alte capitole. A fost redusă finanţarea programelor pentru reconstrucţii şi reparaţii. Autorităţile spun că vor garanta numai realizarea programelor destinate învăţământului şi ocrotirii sănătăţii. Finanţarea celorlalte 15 programe de stat a fost redusă sau suspendată integral”.

Radu Benea: opinia jurnalistei de la Tiraspol Natalia Scurtul de la ziarul „Profsoiuznye Vesti”, invitata ediţiei noastre de astăzi.

Europa Liberă a încercat să afle opinia mai multor locuitori de rând ai regiunii transnistrene despre cauzele formării unui deficit atât de mare a bugetului transnistrean.

Dacă vor fura mai puţin, vor reuşi să-l acopere. Dar, în principiu, nu se poate adopta un buget cu un asemenea deficit”.

„Preţurile cresc, iar salariile sunt mizere. La ce se gândesc autorităţile...”

„Am auzit aseară această cifră şi m-a mirat foarte mult pentru că nu ai cum supravieţui cu un asemenea deficit. Cum poate fi acoperit? Probabil numai din credite externe”.

„Cum poţi să adopţi un asemenea buget? De unde se vor lua bani, dacă toate întreprinderile-s pustii şi nu lucrează?”

„Nu ştiu, se vor strădui, poate Rusia ne va ajuta”.

„Trebuie să ia cedite sau să privatizeze ce-a mai rămas. Eu trăiesc la cămin şi ştiu că mulţi ar dori să-şi privatizeze locuinţa. Poftim, iată şi o sursă de venituri”.

„Am studii economice şi văd foarte bine în ce situaţie sunt puşi pensionarii. Există o nemulţumire foarte mare, foarte mare. Pentru toate serviciile trebuie să plăteşti, dar ce-ţi mai rămâne pentru trai? Pensionarii sunt şi ei o forţă care poate să-şi spună cuvântul”.

„Ştiţi, în asemenea chestiuni eu nu mă pricep şi nici nu vreau pentru că sunt foarte dezamăgit de tot ce ni se îmtâmplă. Şi cred că anume din cauza dezamăgirii foarte mulţi pleacă din această republică şi-şi caută fericirea undeva în altă parte”.


Radu Benea: opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

„2010 este anul unui progres foarte serios în privinţa măsurilor de încredere între Chişinău şi Tiraspol”, a declarat reprezentantul special al Uniunii Europene, Kalman Mizsei, săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă de bilanţ. El a ţinut să sublinieze că dialogul între părţi nu ar trebui să fie întrerupt de campaniile electorale, ci să continue, poate şi mai activ, după alegerile din noiembrie în Parlamentul Republicii Moldova şi a celor din decembrie în Sovietul suprem de la Tiraspol.

Kalman Mizsei
„Primele rezultatele pozitive sunt deja vizibile. Uniunea Europeană salută reluarea circulaţiei trenului de pasageri Chişinău-Odesa. Noi aşteptăm cu mult optimism să fie restabilită şi circulaţia de mărfuri pe cale ferată prin regiunea transnistreană”, a spus Kamlam Mizsei. În acest context, oficialul european a salutat intenţia guvernului de la Chişinău de a simplifica procedurile de import-export prin regiunea transnistreană ce ar putea să reducă substanţial din cheltuielile suportate de agenţii economici.

Anumite progrese, potrivit lui Kalman Mizsei, au realizat şi grupurile de experţi pentru ocrotirea sănătăţii şi mediul înconjurător. Uniunea Europeană aşteaptă rezultate pozitive şi în activitatea grupurilor pentru domeniile economic şi educaţie, iar discuţiile cele mai promiţătoare, potrivit lui, ţin de eventuala restabilire a legăturii telefonice directe dintre cele două maluri ale Nistrului. Totodată, oficialul european crede că unul din paşii următori ar putea fi stabilirea unor legături între băncile de la Chişinău şi Tiraspol, prin deschiderea de conturi corespondente, idee susţinută de altfel şi de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Mai mult, Kalman Mizsei a declarat că Uniunea Europeană sprijină nu numai la nivel politic măsurile de întărire a încrederii, dar e dispusă să ofere şi sprijin financiar. „Suntem foarte aproape să trecem de la negocierile informale, la cele oficiale în formatul 5+2”, - a spus Kalman Mizsei, exprimându-şi totodată speranţa că Rusia va reuşi să convingă Tiraspolul să revină la masa oficială de negocieri.

În acest context, el a menţionat că Uniunea Europeană consideră că este oportună şi perfect justificată recenta propunere a Chişinăului de a-i oferi Statelor Unite şi Uniunii Europene statut de mediator în procesul de negocieri, de rând cu OSCE, Ucraina şi Rusia. Actualmente, Bruxellesul şi Washingtonul au statut de observator.

„Credem că Uniunea Europeană este unul dintre partenerii principali ai Republicii Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului şi, prin urmare, credem că este o propunere firească, uşor de înţeles şi foarte benefică”, şi care, speră reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, este în interesul tuturor participanţilor la procesul de negocieri în problema transnistreană.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG