Linkuri accesibilitate

Cu programatorul Vitalie Eșanu despre limitele copyright-ului pe Internet.


Discuţia noastră recentă despre începerea urmării penale în cazul torrentsmd.com a stârnit sau a amplificat o vie polemică în spaţiul virtual şi nu numai. Un număr considerabil de utilizatori şi experţi în IT au adoptat o atitudine protestatară, critică, iar uneori chiar de ridiculizare a modului autorităţilor de a se regăsi în lupta pentru respectarea drepturilor de autor. Vom discuta astăzi cu unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în Tehnologia Informaţiei, dl Vitalie Eşanu.

Europa Liberă: Dle Eşanu, ar fi o foarte lungă discuţie despre faptul dacă pirateria sau, ca să fim mai soft, copiatul de pe Internet ar fi ceva greşit, imoral, criminal sau ba. Şi o vom face vreodată. Să ne limităm acum însă la situaţia concretă – cea cu torrents.md. Aţi sugerat practic în comentariile Dvs. că – în cazul acestui site – Procuratura, oamenii legii în general ar căuta o pisică neagră într-o cameră întunecoasă în care nici pomină de pisici… De ce?

Vitalie Eșanu
Vitalie Eşanu
: Eu am fost dezvoltator cîndva de tehnologie torrents şi ştiu foarte bine cum lucrează această tehnologie. Uite că Procuratura Generală măcar nu s-a interesat, măcar nu a citit Wikipedia să vadă cum lucrează, să-şi dea seama că acest fişier torrent nu conţine în sine nici o operă de artă. Mai mult decît atît, torrents.md a avut încă un caz similar cîţiva ani în urmă în care s-a înţeles cu asociaţia de drepturi de autor să şteargă orice content la cerere de pe site-ul lor. Nu ştiu din ce cauză, cîteva zile mai tîrziu serverele din nou au fost sechestrate.

Europa Liberă: Înţelegem. Pe de altă parte, chiar cei care s-au plîns afirmau undeva că, de fapt, a intervenit un nou conflict cu torrentsmd şi din acest motiv, iată, au apelat iarăşi la procuratură intenţionînd iarăşi o nouă înţelegere amiabilă.

Vitalie Eşanu: Din cîte eu am înţeles de la proprietari, dosarul care a fost creat cîţiva ani în urmă, magic, prin magie, a dispărut de la Procuratură şi ei parcă l-au redeschis din nou. Asta e o versiune. Mă rog, nu cred că băieţii au refuzat să şteargă vreun content al unei opere de artă moldoveneşti de la ei de pe site, că doar practic firme cu statut moldovenesc pot să ceară de le ei să şteargă ceva.

Europa Liberă: Dle. Eşanu, dv. sunteţi destul de critic la adresa oamenilor legii, la adresa Procuraturii în particular. Dar procurorii moldoveni parcă ar fi totuşi fraţi gemeni cu alţi procurorii, din alte ţări, care au intreprins acţiuni similare sau cel puţin asemănătoare faţă de trackere similare.

Vitalie Eşanu: Să mă înţelegeţi corect, copyright-ul a fost inventat la timpul potrivit, atunci cînd, de exemplu, puteai copia o operă de artă fizic. În era digitală, care a apărut mai recent, orice ascultare, orice manipulare presupune în sine o copie. De aici se schimbă absolut noţiunea de copyright, practic nu mai există sensul acesta de restricţie. Şi copyright-ul a fost inventat pentru a se bate cu companii care fac bani pe seama operelor de artă şi le fac concurenţă directă autorilor de drepturi conexe. În cazul dat, toţi utilizatorii internet-ului schimbă aceste opere de artă gratis, fără nici o remunerare, ca să înţelegeţi corect. De aici vin pedepsele sau acţiunile nedirijate şi necontrolate ale procuraturilor şi ale asociaţiilor de drept. Ele practic nu ştiu în cine să bată.

Europa Liberă: Dvs. cum aţi defini Internet pirateria, de vreme ce se considera că oricine descarcă ceva de pe Internet ia oarecum ceva cu sau fără voie din proprietatea intelectuală a cuiva?


Vitalie Eşanu: Să ne limităm puţin la torrents pentru că în cazul dat riscăm să deraiem foarte adînc. Dacă e să comparăm torrentsmd cu ceva mai aproape nouă, oamenilor, de zi cu zi, - cred că ne ascultă şi din alte oraşe -, în Chişinău spre exemplu este un ziar de anunţuri publicitare Makler, nu ştiu dacă îl cunoaşteţi... în care orice om în cîteva rînduri poate să dea un anunţ, că, uite, eu vînd ceva. Exact aşa e şi torrents-ul – torrents-ul nu poate răspunde de ceea ce se plasează la el pe site, însă în cazul sesizării a cuiva să şteargă ceva, el poate şterge.

Europa Liberă: Pe de altă parte, dacă e aşa cum spuneţi şi dacă există cineva cu jalba în prăjină, în curtea cui aruncăm pisica? Cine ar trebui şi cum să găsească o soluţie pentru acest război – între utilizator, pe de o parte, şi marii sau micii deţinători ai drepturilor de autor, pe de alta?


Vitalie Eşanu
: Deoarece copyright-ul este învechit şi chiar şi patentele sunt învechite în lumea soft-ului şi această nouă generaţie care creşte, creşte încălcînd legile copyright-ului şi sfidînd zi de zi aceste legi, se vede clar, de la o poştă, că aceste legi nu mai funcţionează. Pe de altă parte, sunt companiile media care au o putere financiară imensă asupra lumii şi încearcă să lobeze din toate statele ca acest efect să nu se producă. Acest război nu este de azi, el este de prin anii..., de cînd au apărut vidoecasetele, de exemplu, cînd au fost date în judecată companiile care produceau videocasete pentru că ele favorizează pirateria. Uite, atunci au pierdut, pe urmă au pierdut cazuri similare cu CD-urile şi aşa mai departe. Vedeţi, ele întotdeauna intră în război cu tehnologiile care permit să distribuie content pirat. În cazul Internetului acest efect este cu mult mai mare. Unica recomandare a companiilor este să-şi schimbe modul de business în procesul lor. Industria soft-ului deja a învăţat chestia aceasta şi oferă mai întîi un soft care pot utilizatorii să-l testeze, apoi să-l cumpere.

Europa Liberă: Dvs. personal cum vă protejaţi de eventualii „piraţi” care ar râvni la produsele pe care le-aşi zămislit până acum?

Vitalie Eşanu: Este un banc, pot să spun, printre dezvoltatorii de soft – dacă cineva a făcut un crack produsului tău, înseamnă că deja eşti vestit. Adică trebuie să te bucuri.


Europa Liberă: Şi sunteţi vestit, dle. Eşanu?

Vitalie Eşanu: Eu am foarte multe crack-uri la produsele mele şi absolut nu întreprind nimic, deoarece produsele piratate unui dezvoltator de soft mic îi aduc mai mult beneficiu decît îi taie din profit.

Europa Liberă: Dar dv. vedeţi în spaţiul internet, inclusiv în tehnologia torrents, o posibilitate de alternativă de a răsplăti pe autorii unor bunuri intelectuale?

Vitalie Eşanu: O modalitate greşită ar fi să taxeze internet-provider-ii, ceea ce propun casele media, casele de distribuţie. Lumea, chiar şi artiştii trebuie să înţeleagă – internet-ul este un nou tip de desfacere a pieţei şi trebuie doar să te adaptezi la el şi să schimbi modalitatea ta de a gîndi. Uite, ei nu doresc să înţeleagă chestia aceasta. Spre exemplu, este un model „freemium”, adică dai gratis la toţi, iar cine te apreciază, plăteşte ,sau cine doreşte servicii mai multe, te plăteşte. Ar fi în cazul, de exemplu, teoretic să luăm, desenul animat, spre exemplu. El este dat gratis în internet şi dacă el are un impact foarte mare asupra copiilor, poate să vîndă licenţe de creare, la McDonald's, de exemplu, a jucăriilor din personajele acestui desen animat ş.a.m.d. Sunt multe modalităţi de a crea bani nu tocmai din a tăia din Internet. Că dacă tai din Internet torrensmd, mai puţin oameni te cunosc şi, respectiv, nu poţi să implementezi alte business-procese care pot să te ajute să faci bani.

Europa Liberă: Înţelegem, dle. Eşanu, procutorii noştri sau procurorii moldoveni, ca să fim mai exacţi, nu sunt deloc originali. În SUA există deja precedente (US Copyright Group, de exemplu) în care, asociaţii care reprezintă interesele mai multor autori, au dat în judecată mii de utilizatori torrents pe care i-au identificat mai întâi cu ajutorul unor programe spion… Ar putea fi previzibilă o asemenea situaţie şi la noi, din punctul dv. de vedere, de vreme ce aceşti procurori tot sunt consiliaţi de nişte, cum să zic, experţi în tehnologia informaţiei, colegi de-ai dv.?

Vitalie Eşanu: A copia nu înseamnă şi a consuma contentul dat... E foarte greu să demonstrezi că dacă tu ai copiat un consum, de exemplu...

Europa Liberă: E foarte greu de presupus că am cumpărat ceva şi , cum să zic, mă abţin cu eroism să nu consum ceea ce am procurat...

Vitalie Eşanu: În cazul dat, în internet, furtul de propritate într-adevăr nu este furt. Pentru că aceasta este o copie. Furtul presupune în sine ceva cînd furi fizic. În cazul dat, digital tu nu poţi să furi, doar să copiezi. Adică, obiectul rămîne la proprietar cum a şi fost. Acum, în ultimii ani, a fost o izbucnire foarte mare de informaţie. Din patru în patru ani, omenirea produce de două ori mai multă informaţie decît ea a produs de la crearea ei încoace. Respectiv, informaţia devine cu atît mai ieftină, cu cît este mai multă. Şi de aici se ia volumul foarte mare de muzică, în cărţi digitale, filme. Pentru om, în general, să mă înţelegeţi, nu costă nimic să asculte un cîntec. Adică, producătorii cer, de exemplu, un dolar, dar pentru om el nu face dolarul cela şi, respectiv, dacă îl taxează, el nu-l ascultă.

Europa Liberă: Dle Eşanu, cred că vom reveni cu altă ocazie la, cum să zic, interpretarea noţiunii de „furt” în acest domeniu şi, poate, reconsiderarea acestei noţiuni. Acum însă, vă mulţumim mult că aţi fost cu noi în această dimineaţă.
XS
SM
MD
LG