Linkuri accesibilitate

Trilaterala de la Deauville


Iranul a testat în august racheta sol-sol Fateh 110 (Cuceritorul)
Iranul a testat în august racheta sol-sol Fateh 110 (Cuceritorul)

Convorbiri între președinții Franței, Rusiei și cancelara Germaniei pe tema instalării scutului anti-rachetă în Europa.


La Deauville, preşedintele Franţei găzduieşte o întâlnire cu cancelara germană Angela Merkel şi preşedintele Rusiei Dimitri Medvedev la care vor discuta o posibilă participare a Rusiei în strategia defensivă NATO. Mai precis, este vorba de scutul antirachetă, lansat iniţial de Statele Unite și care, în viitor, ar trebui să se transforme într-un program NATO, cu colaborarea Rusiei. De ce este asentimentul Moscovei atât de important ? De la Praga, Ileana Giurchescu
:

În primul rând, pentru că noua strategie NATO, discutată săptămâna trecută, mizează pe extinderea scutului anti-rachetă, ca să acopere şi flancul sud-estic al alianţei, adică România şi Bulgaria. Numai ca ambasadorul rus la NATO, Dimitri Rogozin se plânge că Moscova a putut studia propunerea dar nu stie nimic despre noua strategie a alianţei.

De la bun început, Rusia nu a crezut sau nu a vrut să creadă că scutul, care urma să fie bazat în Cehia şi Polonia, era gândit ca o posibilă apărare împotriva unor ţări inamice, imprevizibile precum Iranul sau Coreea de Nord. Pentru Moscova, scutul era o provocare directă.

Cu un an în urmă, pentru a contracara strategia americană, preşedintele rus Dimitri Medvedev şi-a prezentat propria viziune pentru o nouă strategie de apărare europeană, concentrată sau coordonată prin Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa. Propunerea nici nu a fost discutată de partenerii occidentali.
Între timp însă, Rusia şi Statele Unite au semnat un nou tratat de reducere a armelor nucleare iar scutul antirachetă s-a „internaţionalizat”: ar urma să fie acum un proiect NATO.

„Cred că sînt întrunite toate condiţiile pentru un parteneriat serios cu Rusia care nu mai este de mult privită ca un inamic”, spunea diplomatul german Wolfgang Ishimger. În pregătirea întâlnirii de la Deauville, cancelara germana Angela Merkel declarat: „Vom vorbi despre cum sa aducem Rusia si NATO mai aproape pentru ca era Razboiului rece a trecut definitiv”.

Rusia este între timp un partener important al NATO în Afganistan sau în confruntarea cu Iranul privind programul nuclear al acestei ţări. Rusia are însă relaţii bilaterale mult mai strânse cu aliaţi occidentali: negociază cu Franţa achiziţia unor vase de atac ultra-moderne, un contract care ar reprezenta cel mai important transfer de tehnologie militară NATO spre Rusia. Iar cu Germania, Rusia are o serie de proiecte energetice comune, în primul rând North şi acum South Stream. O cooperare care exclude alţi parteneri europeni şi care nelinişteşte mai ales fostele ţări comuniste, astăzi membre ale Uniunii Europene.

„Nu se vor lua decizii la Deauville – a declara un apropiat al preşedintelui Sarkozy, încercând să atenueze temerile partenerilor europene. Va fi vorba de şansa de a discuta, în amănunt, orice propunere, orice strategie care ar putea fi dezvoltată în comun” a mai declarat oficialitatea franceză, care a ţinut să-şi păstreze anonimatul.

Noua strategie NATO va fi adoptată în noiembrie, la summitul de la Lisabona la care este aşteptată şi prezenţa, între timp devenită tradiţională, a Rusiei. Trilaterala de la Deauville începe în această seară iar discuţiile cele mai importante vor avea loc marţi.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG