Linkuri accesibilitate

18.10 - Chișinău: Relațiile moldo-ucrainiene


Vadim Mișin
Vadim Mișin

Principala condiţie pentru ratificarea tratatului de frontieră este semnarea prealabilă a unui regulament de exploatare a porţiunii de aproape opt kilometri din şoseau Odesa-Reni, în regiunea satului Palanca.


18 octombrie 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Relațiile moldo-ucrainiene.

Dan Ionescu: Vicepreşedintele Parlamentului, Vadim Mişin, a informat astăzi presa despre rezultatele vizitei, efectuate în capitala Ucrainei de către o delegaţie de deputaţi moldoveni. Amănunte de la Alexandru Eftode
.

Întors de la Kiev, unde a efectuat o vizită de lucru de două zile, vicepreşedintele Legislativului, Vadim Mişin, a declarat că Parlamentul ar putea reveni în anumite condiţii asupra ratificării acordului de frontieră cu Ucraina. Principala condiţie este semnarea prealabilă a unui regulament de exploatare a porţiunii de aproape opt kilometri din şoseau Odesa-Reni, în regiunea satului Palanca. Acordul de frontieră, semnat în 1997 de către şefii celor două state, prevede transmiterea în proprietate Ucrainei a acestei porţiuni de şosea, care desparte în două moşia satului Palanca. Între autostradă şi actualul hotar cu Ucraina se află aproximativ 900 de hectare din teritoriul Republicii Moldova.

Vadim Mişin a declarat astăzi presei, că regulamentul de exploatare a porţiunii de şosea trebuie să prevadă liberul acces al locuitorii satului Palanca la pământurile lor, situate dincolo de autostradă. Regulamentul urmează să fie elaborat de către o comisie interguvernamentală şi semnat de către primii miniştri ai celor două state. Vicepreşedintele Radei supreme a Ucrainei, Stepan Gavreş, a dat asigurări, că Kievul va accepta această condiţie.

Să amintim, că în luna iunie Parlamentul a examinat ratificarea acordului, dar, sub presiunea locuitorilor din Palanca, a amânat pentru o perioadă nedefinită adoptarea unei decizii. Deputaţii au constatat atunci, că Ucraina a instalat pichete de grăniceri de-a lungul şoselei, forţând ţăranii din Palanca să achite taxe vamale pentru a putea merge la pământurile lor de dincolo de autostradă. Parlamentarii de dreapta declarau, că ratificarea acordului ar însemna înstrăinarea unei părţi din teritoriul naţional. În acelaşi timp, oficiali de la Kiev declarau, că Rada supremă nu va ratifica un alt acord, cu privire la recunoaşterea proprietăţilor Republicii Moldova în Ucraina, atâta timp, cât Parlamentul moldovean nu va accepta prevederile acordului de frontieră. Vadim Mişin susţine, că în cadrul vizitei la Kiev s-a ajuns la o înţelegere şi în această problemă, Rada supremă incluzând pe agenda actualei sesiuni examinarea acordului respectiv.

Să menţionăm, că Republica Moldova deţine în Ucraina numeroase staţiuni balneare, estimate la milioane de dolari. Acestea au devenit cauza unui alt incident. La 2 august, consiliul local din Sergheevka a adoptat o decizie, prin care şi-a însuşit toate casele de odihnă, sanatoriile, hotelurile construite de Republica Moldova în localitate în perioada sovietică. Autorităţile moldovene au atacat această decizie în arbitrajul de la Odesa. În paralel, a fost înfiinţată o comisie mixtă, care a început inventarierea proprietăţilor moldovene, amplasate în Ucraina. Chiar dacă acordul între Kiev şi Chişinău privind recunoaşterea reciprocă a proprietăţilor va fi ratificat de către Rada supremă, soarta acestor staţiuni balneare va rămâne incertă. Documentul prevede doar faptul, că părţile nu vor întreprinde acţiuni unilaterale în privinţa proprietăţilor unuia dintre state, amplasate pe teritoriul celuilalt. El nu specifică, însă, tranşant dreptul Chişinăului asupra obiectivelor, pe care le-a construit în Ucraina în perioada sovietică.

Din Chişinău, Alexandru Eftodi, pentru Radio Europa Liberă.

*

Dan Ionescu: Ziarul moscovit „Nezavisimaia Gazeta”, din 18 octombrie, publică un amplu interviu cu preşedintele Petru Lucinschi. Printre temele, abordate de şeful statului, se numără atât aceea a reformei sistemului de guvernământ, cât şi cea a conflictului transnistrean. Preşedintele a negat, printre altele, supoziţiile, potrivit cărora, el ar intenţiona să semneze proiectul de statut pentru regiunea transnistreană, propus de Primakov, în speranţa de a putea să rămână în continuare la putere. Potrivit domnului Lucinschi, nici Occidentul şi nici Rusia nu au interese geostrategice în Moldova.

Astăzi preşedintele Lucinschi s-a întâlnit cu înaltul comisar pentru drepturile omului de pe lângă Consiliul Europei, Alvaro Gil-Robles, căruia i-a exprimat îngrijorarea în legătură cu nerespectarea acestor drepturi fundamentale de către autorităţile separatiste din Transnistria. Domnul Lucinschi a amintit în acest context obstrucţionarea învăţământului în limba maternă, restricţii ale libertăţii de deplasare, libertăţii cuvântului şi presei, insistând în mod special asupra cazului grupului Ilaşcu, pe care l-a descris drept „o sfidare a tuturor normelor de drept”.

Tot astăzi, agenţia rusă de ştiri ITAR-TASS a anunţat, că o delegaţie din autoproclamata republică nistreană, condusă de ministrul de externe Valeri Liţcai, a sosit la Moscova, la invitaţia comisiei de stat, condusă de Primakov. Poate că merită de amintit aici, că acelaşi Liţcai a refuzat să dea curs unei invitaţii de a participa la o conferinţă dedicată chestiunii transnistrene, care s-a ţinut vinerea trecută în Nordul Italiei.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG