Linkuri accesibilitate

Congres la Chișinău cu scopul armonizării doleanțelor moldovenilor din străinătate cu așteptările celor rămași acasă.


Cel de-al patrulea Congres al diasporei moldovene şi-a propus să pună în valoare potenţialul enorm al celor mulţi, aflaţi peste hotare, în ceea ce priveşte susţinerea interesului naţional. S-a insistat pe rolul moldovenilor de peste hotare în procesul de integrare europeană a ţării. Tot mai intens se fac auzite vocile emigranţilor moldoveni atât din Est, cât şi din Vest. Doar pentru că e ajun de campanie electorală?

*

Diaspora a început să preocupe clasa politică de la Chişinău atunci, când aceasta a înţeles că moldoveii aflaţi peste hotare constituie un factor electoral capabil să influenţeze raportul de forţe din ţară. Al patrulea congres al diasporei moldovene s-a desfăşurat chiar în ajunul de campanie electorală, deaceea toate partidele, în special cele din Alianţa pentru Integrare Europeană, coaliţie aflată la guvernare, au încercat să profite de prezenţa la Chişinău a cetăţenilor aflaţi la muncă în străinătate.

Dorin Durșceac
Dorin Durşceac este membru al Asociaţiei „Impact” din Franţa. Este plecat de mai mulţi ani peste hotare şi nu-şi doreşte, deocamdată, să revină acasă. El spune că mai mulţi moldoveni ezită de a se întoarce la baştină. Şi iată de ce:

Dorin Durşceac: „Sunt decepţionaţi de ceea ce se întâmplă în multe domenii ale vieţii, că schimbarea nu s-a făcut până la capăt.”

Europa Liberă: Ce înseamnă „schimbare până la capăt”?


Dorin Durşceac
: „A curăţi toate structurile statului de funcţionari corupţi şi de a pune la cale anumite mecanisme corecte, care ar funcţiona în respectul legii.”

Europa Liberă: Aceste remitenţe, câştigate peste hotare, deocamdată se investesc mai mult în imobil, în consum se duc. De ce nu se iniţiază afaceri? De ce nu se îngroaşă această clasă de mijloc, de care are nevoie Republica Moldova?

Dorin Durşceac: „Fiindcă, pe de o parte, moldovenii nu au încredere în mediul de afaceri din Republica Moldova. Iar, pe de altă parte, statul nu prea le dă nici un argument în favoarea investiţiilor în economia ţării.”

Europa Liberă: Ca să ai încredere în mediul de afaceri ce-ţi trebuie? Ce garanţii?

Dorin Durşceac
: „Trebuie să existe o clasă de funcţionari bine pregătiţi şi necorupţi, care ar fi gata să acţioneze tot timpul în spiritul şi în respectul total al legii. Şi să nu pună pe primul plan interesele personale, sau de clan.”

Europa Liberă: Mita ar fi un obstacol că nimeni nu se grăbeşte să facă investiţii dintre cei care au câştigat bani peste hotare?

Dorin Durşceac: „Absolut, dar nu numai mita. Mai este şi hoţia, mai este şi utilizarea neadecvată a mijloacelor, şi nepotismul, şi alte rele.”

Europa Liberă: Vă prindeţi cumva la gândul că ar putea Republica Moldova să rămână un stat părăsit, aşa cum există sate părăsite?

Dorin Durşceac
: „Din păcate, spre asta mergem. Dacă nu facem schimbări importante acum, posibil că peste cinci-zece ani va fi prea târziu.”

Europa Liberă: Pe cât de interesat este moldoveanul de peste hotare în alegeri?


Dorin Durşceac
: „Este interesat în măsura în care statul Republica Moldova investeşte efort în a-l interesa în aceste alegeri. De exemplu, ar putea fi motivat prin deschiderea mai multor secţii de votare. Chiar mai multe decât au fost deschise la referendum. Fiindcă rezultatele au demonstrat că s-au deschis prea puţine secţii de vot în străinătate. Distanţele, care trebuie să fie parcurse, sunt extrem de mari şi implică costuri foarte mari. Şi atunci cetăţenii nu mai sunt motivaţi.”

Europa Liberă: Ce întrebare aveţi, una, pentru guvernanţi? Referitor la diasporă.


Dorin Durşceac: „Dacă au intenţia să-şi transpună în viaţă promisiunile din campania electorală din 2009 referitoare la instituirea unei structuri de stat, care să se ocupe în mod expres de diasporă? Deci, a fost făcută propunerea în privinţa instituirii unei agenţii pentru protecţia moldovenilor din diasporă. Ideea mea ar fi că am avea nevoie chiar de un minister al emigrării, o structură de stat puternică. Acuma să vedem, dacă vor fi capabili să-şi respecte promisiunea.”

*

O bună parte dintre cei aflaţi peste hotare au acumulat un capital intelectual important în ţările pe unde au lucrat şi sunt hotărâţi să-l folosească şi în interesul Republicii Moldova. Cristina Batog este preşedinta Asociaţiei „Casa Mare” din oraşul New York, Statele Unite ale Americii. Am întrebat-o ce ar trebui să facă guvernarea pentru a o convinge să revină în Moldova.

Cristina Batog
Cristina Batog: „Prima reacţie a mea e: „nu, nu vin”. Este complicat de a reveni, este complicat de a rearanja lucrurile, de a le începe din nou aici.”

Europa Liberă: Dar tot atât de complicat a fost şi de a pleca de aici.

Cristina Batog: „Exact, dar asta e deja un fapt împlinit.”

Europa Liberă: Ce faceţi acum în America?

Cristina Batog: „Sunt cercetător în studiul migraţiei în ţările Uniunii Europene şi în Asia Centrală.”

Europa Liberă: Migraţia din Moldova – cum vedeţi acest proces?

Cristina Batog: „Cu plusuri şi minusuri. Desigur că este un plus că există o strategie de scăpare de sărăcie, sau de a combate sărăcia. Deci, este o evadare într-un mod. Respectiv, soluţionează problemele economice. Însă, din păcate, adaugă cele sociale, lăsând copii în urmă. Respectiv, şi economic ţara suferă. Cei mai activi, sau cei mai apţi pleacă şi astfel Republica Moldova, în genere, are de suferit.”

Europa Liberă: Ce ar avea de câştigat Moldova, dacă ar reveni cei aflaţi la muncă peste hotare acasă?

Cristina Batog
: „Enorm. Persoanele care au plecat au o experienţă, au viziuni noi, diferite.”

Europa Liberă: O altă cultură economică? Politică? Socială?

Cristina Batog: „Oricum, influenţată de un alt mediu, fie european, fie rus, fie american. Cu siguranţă, e o experienţă mai bogată.”

Europa Liberă: Cum se vede Moldova de acolo, din SUA?

Cristina Batog: „Moldova se vede într-o luptă politică continuă. Alegerile au început, dar nu au sfârşit. Republica Moldova se vede ca un stat care trece printr-o perioadă de adaptare la propriile realităţi. Mi se pare că Republica Moldova este în căutare de propria sa identitate. Şi aşa şi se vede. Caută căi de dezvoltare, atât pe plan economic, cât şi politic, social. Dar se vede că vrea să meargă înainte. Dacă luptă şi caută, înseamnă că vrea o schimbare spre bine. Permanent mă întreabă lumea, dacă revin sau nu revin. Îmi e greu să răspund la această întrebare.”

Europa Liberă: De ce îţi vine greu?

Cristina Batog: „Acum nu ştiu dacă aş vrea să revin. Peste un timp oarecare e posibil că Republica Moldova să mi se arate ca loc al oportunităţilor. Dar cred că e mai important acum să privim lucrurile dintr-o altă perspectivă şi să vedem cum putem noi folosi experienţa, cunoştinţele, tot bagajul pe care îl are omul plecat peste hotare. Nu neapărat să-l reîntoarcem în ţară. E posibil să-i utilizăm potenţialul acolo unde el este, dacă există o dorinţă de colaborare din ambele direcţii şi mi se pare că moldovenii sunt foarte receptivi la astfel de apeluri. Nu ştiu din partea cui ar trebui să vină – din partea agenţilor economici, a statului? Dar cred că dacă s-ar iniţia un dialog, fără a-i întreba „dacă vă întoarceţi, sau nu?”. Haideţi mai bine să vedem ce pot eu să fac? Cu ce pot eu ajuta? Asta întreb eu.”

Europa Liberă: Concret.

Cristina Batog: „Da.”

Europa Liberă: Cu ce ai putea ajuta?

Cristina Batog: „Sunt specialist pe migraţii şi problemele democratizării în Europa de Est. Aş putea să particip într-un grup de experţi pe aceste probleme. Cred că cei care sunt plecaţi pot să facă multe în ţara în care se află. De exemplu, în Statele Unite ale Americii să promovăm imaginea Republicii Moldova şi să creăm una cât mai pozitivă, pentru a arăta că Republica Moldova are potenţial mare, că este o ţară deosebită. Deci, să promovăm o imagine cât mai pozitivă a ţării.”

*

Absolventa Universităţii din Harvard, Statele Unite ale Americii, Natalia Catrinescu face parte dintre tinerii care au ales să se întoarcă acasă pentru a-şi aplica cunoştinţele şi abilităţile obţinute în străinătate. Ceva timp a fost chiar şefa Direcţiei coordonare a politicilor şi asistenţei externe în cadrul Aparatului Guvernului. Acum, însă, ea se află în Marea Britanie, ţară unde tot mai mulţi tineri din Moldova aleg să-şi găsească un job. Am întrebat-o pe Natalia, de ce tinerii preferă ţările din Occident şi nu Republica Moldova?

Natalia Catrinescu
Natalia Catrinescu: „Pentru că sunt obişnuţi cu alte instituţii şi alte servicii publice, şi cu o altă atitudine. Atunci când citeşti că există un grad înalt de acaparare a statului de interesele de business, nici nu te gândeşti să investeşti.”

Europa Liberă: Ce domenii ar fi atractive pentru aceşti bani, nu puţini, pe care i-au agonisit şi i-au adunat moldovenii de peste hotare?


Natalia Catrinescu
: „Turismul, agrobusinessul, afacerile mici în construcţii, ca şi peste tot. Trebuie să vezi care sunt afacerile profitabile.”

Europa Liberă: Asigură statul aceste oportunităţi?

Natalia Catrinescu: „Statul se străduie să asigure aceste oportunităţi şi să faciliteze cumva reîntoarcerea capitalului şi a persoanelor, însă mai depinde şi de unele aspecte economice de dezvoltare şi dinamica economică.”

Europa Liberă: Care sunt plusurile şi minusurile de la remitenţele moldovenilor pe care le trimit? Da, contribuie şi la formarea bugetului. Pe de altă parte, totuşi, se parazitează pe aceste remitenţe.

Natalia Catrinescu: „În primul rând, sporesc consumul şi permit statului să aibă această supapă, ca într-un fel să existe un anumit nivel, care menţine ţara pe linia de plutire. Şi îi permite să construiască nişte instituţii pentru asigurarea creşterii economice pe termen lung. Pe de altă parte, într-adevăr, este aşa-numitul „hazard moral”, atunci când persoanele primesc remitenţe sunt mai puţin înclinate să muncească singure.”

Europa Liberă: Este adevărat că dacă nu ar fi fost această pătură de moldoveni, pătură mijlocie plecată peste hotare, ar fi rămas şi Moldova un stat părăsit, asemenea cum există sate părăsite?

Natalia Catrinescu: „Evident că economia s-a dezvoltat. Nu ştiu dacă era altă cale. Foarte multe ţări trăiesc din consumul stimulat de remitenţe. Alta este întrebarea: ce facem în timp ce primim remitenţele?”

Europa Liberă: Ce facem?

Natalia Catrinescu: „Facem instituţiile pe termen lung? Organizăm condiţii, pentru ca capacităţile locale să crească? De producţie, instituţiile care să asigure creşterea de producţiei, sau nu?”

Europa Liberă: Şi care sunt răspunsurile?


Natalia Catrinescu: „Aici răspunsul nu este unul definitiv, deocamdată.”

*

Vlad Mischevca, angajat al Academiei de Ştiinţe, a revenit la Chişinău, după o şedere de peste un deceniu în Grecia.

Vlad Mischevca
Vlad Mischevca: „De ce am revenit eu după 10 ani de străinătate. Bine, eu am plecat într-un mod special, la cercetare, lucru ştiinţific. Deşi am făcut şi altele, le ştiu pe toate, pe deplin.”

Europa Liberă: A fost greu să vă integraţi în societatea elenă?

Vlad Mischevca: „Nu, mai greu a fost să mă reintegrez în societatea moldoveană. Am umblat doi ani fără job, şomer pe lângă Academia de Ştiinţe. Acolo a fost mai simplu, poate. E mai democrată lumea occidentală, mai ales Ellada.”

Europa Liberă: Moldovenii, aflaţi la muncă peste hotare, ajută la europenizarea Moldovei?


Vlad Mischevca: „Sigur, un lucru cert. Să ştiţi că ne apreciază pentru cumsecădenia noastră, pentru corectitudinea noastră. Dar trebuie să fim oameni ai cuvântului – am spus, am făcut. Am promis, am realizat. Vorbim frumos, ne purtăm şi mai bine.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă autorităţile de la Chişinău pentru a aduce acasă, nu toată armata aceasta mare de moldoveni, aflaţi la muncă peste hotare, dar cel puţin o parte dintre ei?


Vlad Mischevca
: „Cred că dacă ar veni toţi, ar fi o problemă cu adevărat. A recunoscut şi preşedintele Băsescu – nu veniţi toţi acasă, fiindcă mai e nevoie de voi acolo. Remitenţele care vin, da, e bine să se păstreze permanent o legătură între diasporă, între cei plecaţi şi cei rămaşi. Asta-i patria, asta-i vatra noastră. Greul cel mai greu, pe care-l duce moldoveanul peste hotare este că acel cetăţean, care a plecat cu un împrumut de câteva mii de euro, nelegal uneori, şi s-a stabilit şi şi-a găsit un loc de muncă undeva, într-o ţară europeană. Şi el trebuie întâii să-şi dea datoria şi apoi să trimită remitenţele acasă. Şi apoi să-şi menţină familia şi toate acestea. Deci, statul nostru ar trebui pur şi simplu să fie cu ochii în patru. Să-şi creeze un birou pentru colaborare cu diaspora, cu concetăţenii noştri, plecaţi peste hotare.”

Europa Liberă: Deci, o strucutră statală, care ar menţine legătura reală cu ei.

Vlad Mischevca
: „O structură statală, absolut e necesară. Biroul de relaţii interetnice face nişte lucruri extraordinare, dar ştiţi, pe mine cel puţin mă deranjează să fiu socotit minoritate. Eu nu sunt minoritate, ca să colaborez cu Biroul de relaţii interetnice.”

Europa Liberă: Se vorbeşte foarte mult despre cadrul juridic bilateral, care ar proteja cetăţeanul aflat peste hotare. Între Grecia, Republica Elenă şi Moldova lipseşte un asemenea acord.


Vlad Mischevca: „Da, lipsesc asemenea acorduri.”

Europa Liberă: E în dezavantajul cetăţenilor?

Vlad Mischevca: „E foarte în dezavantajul nostru. Deoarece am plătit cotizaţiile la ICA, la asigurările sociale elene şi le-am lăsat acolo. Deci, contribuţia mea o papă astăzi bunelul sau bunica unui grec şi nu noi aici. Eu aş vrea să vin cu contribuţiile înapoi, însă nu există un cadru legal.”

Europa Liberă: Aceşti 10 ani vor influenţa mărimea pensiei pe care o ridicaţi în Moldova?


Vlad Mischevca
: „Dacă se va semna un acord bilateral, numai în acest caz. Şi într-un caz încă – poate mai fericit şi mai rapid: să aderăm la Uniunea Europeană şi atunci va fi în cadrul Uniunii Europene. Şi atunci da, vom avea toate beneficiile. Totuşi acasă, în Republica Moldova lucrurile se mişcă. Într-un an de zile lumea s-a mai trezit, s-a mai deşteptat. Şi nu sunt toate atât de proaste, cum ne păreau nouă cu câţiva ani în urmă. Adică, să ştiţi, că generaţia nouă, ei au făcut ceva în aprilie 2009. Şi noi, cei care încă nu suntem daţi încă din drum, putem realiza multe aici şi acolo. Dar trebuie să fim într-o legătură şi într-o colaborare permanentă. Da sigur, am vrea cei de peste hotare să cunoască, că acasă forţele democratice sunt unite. Aceasta este o dorinţă cea mai mare, pe cât eu ştiu, a moldoveanului în ce priveşte aspectul politic.”

*

Soţii Tatiana şi Constantin Uruioc, împreună cu cei doi fecioraşi ai lor, Slavian şi Iustin, au fost printre oaspeţii celui de-al patrulea congres al diasporei. Tatiana este doctor, lucrează de mai mulţi ani în România, acolo unde şi-a găsit şi perechea. Au venit de peste Prut, de la Piatra-Neamţ, ca să reprezinte diaspora.

Tatiana și Constantin Uruioc
- „Reprezentăm diaspora, impropriu spus, diaspora din România, că suntem una şi România, şi Moldova.”

Europa Liberă: E mai banal aşa, ca moldoveanul să prezinte diaspora în România.

Constantin Uruioc: „Corect.”

Europa Liberă: Cum vi se pare legătura dintre cei plecaţi de aici şi autorităţile de la Chişinău?

Tatiana Uruioc: „De obicei, cei care pleacă în România, devin cetăţeni ai României şi atunci vin aici ca musafiri. Sau vin în vizită la părinţi, la rude şi atunci ei se simt acasă şi acolo, şi aici. Deja marea majoritatea a relaţiilor, a interacţiunilor le au cu autorităţile din România şi mai puţin cu cele din Moldova.”

Europa Liberă: De ce aţi ales România ca ţară de destinaţie?

Tatiana Uruioc: Întotdeauna mi-am dorit să ajung în România. Pentru că simţeam, că îmi e foarte aproape de suflet şi, să zic aşa, mi-am dorit să fiu mai aproape de baştină.”

Constantin Uruioc: „Şi în plus, cu obţinerea vizelor e foarte bine că s-au înfiinţat mai multe centre – Suceava, Iaşi, Galaţi. Nu mai e Bucureştiul, care să centralizeze şi să fie foarte mare perioada de obţinere. Şi acum chiar e un avantaj foarte mare pentru moldoveni.”

Europa Liberă: Cum e să fii doctor în România?

Tatiana Uruioc: „Ce să zic? Nu e uşor nici în România, dar oricum este mai înalt, mai ridicat nivelul de trai, decât în Moldova. Eu sunt mulţumită. Este mai mare salariul unui medic în România.”

Europa Liberă: E mai european, nu?

Tatiana Uruioc: „Oarecum. Dar şi la cheltuieli este tot la nivel european.”

Europa Liberă: V-ar prinde gândul să reveniţi, să fiţi doctor aici, la un spital din Republica Moldova?

Constantin Uruioc: „Poate dacă n-a mai fi Prutul graniţa, tot ce e posibil. Că atunci ar fi aceleaşi salarii, aceleaşi venituri. Ca şi loc ne e aproape de suflet. Chiar ne bucurăm de fiecare dată când ajungem.”

Europa Liberă: V-ar tenta să reveniţi în Moldova?

Tatiana Uruioc: „Pe moment nu, pentru că nu sunt condiţiile pe care le am acolo. Dar ceea ce aş vrea cu adevărat este să fie şi aici mai bine, să fie mai bine şi pentru oamenii de aici.”

Europa Liberă: Dar „mai bine” când ziceţi, la ce vă referiţi?

Constantin Uruioc: „La autorităţi să fie dorinţa mai mare de a fi aproape de oameni.”

Europa Liberă: Cetăţeanul ar trebui să aştepte să-i dea statul?


Constantin Uruioc: „Nu, nu, nu, asta şi spunem. El cere şi cere chiar mult. Din 92, din când a fost schimbarea şi tot cere, dar nu sunt urechi să-l audă. Sau dacă îl aude, se face puţin şi după aia rămâne cu puţinul. Şi promisiunile sunt mari şi realizările nu-s pe măsura promisiunilor. Ca peste tot, şi în România e tot la fel. Clasa politică cred că ar trebui, în primul rând, să fie aproape de sufletul omului şi dacă e aproape de suflet, atunci ştie şi nevoile lui materiale, şi nevoile lui spirituale. Şi poate să se ocupe de el ca întreg. Nu să zică, ne dă ceva bani şi gata. Că vorbe frumoase aşa, şi strălucitoare sunt, dar atunci când se pune la fapte.”

Europa Liberă: Tatiana, cum vezi viitorul Moldovei?


Tatiana Uruioc: „Sunt o optimistă şi cred că se poate şi mai bine.”

Europa Liberă: Are viitor european Moldova?


Tatiana Uruioc: „Da, cu siguranţă are.”

*

Stella Ghervas este istoric, specialist în domeniul istoriei politice si culturale europene. De mai mult de două decenii se află la Geneva, uneori şi la Paris.


Stella Ghervas
Stella Ghervas: „Sunt plecată de 23 de ani din ţară, de aici. De 17 ani stabilită în Elveţia, de doi ani la Paris, în Franţa, ca cercetător ştiinţific. Deci, am plecat în cadrul diverselor proiecte ştiinţifice şi de fapt am urmat un parcurs universitar academic. Diferenţa, poate, dintre un cercetător ştiinţific din Moldova faţă de ceilalţi concetăţeni e diferită, pentru că omul de ştiinţă are un orizont, care nu este naţional, dar este universal. Ştiinţa, în general, este universală şi n-are graniţe şi în sensul ăsta eu n-aş spune, că un om de ştiinţe din Republica Moldova s-ar simţi dezrădăcinat în străinătate. El se simte un cetăţean al lumii. Cel puţin este cazul meu.”

Europa Liberă: V-a fost uşor să vă integraţi?

Stella Ghervas: „Bine, eram şi cu mult mai tânără. Când suntem mai tineri, ne integrăm mai repede. Pentru mine nu a fost o dificultate. Acuma mi-ar fi greu să spun. Cred că am şocul cultural invers, când revin la Chişinău.”

Europa Liberă: Ar exista şi anumite condiţii în care aţi putea şi să reveniţi cu totul în Moldova?

Stella Ghervas: „E greu de spus, fiind plecată de atâta timp. Am responsabilităţi la Institutul de studii avansate la Paris, cât şi la Geneva, în Elveţia. Din anul viitor merg la Universitatea din Chicago. Deci, am unele responsabilităţi şi trebuie să-mi coordonez puţin programul, ca să reuşesc să vin şi la Chişinău.”

Europa Liberă: Aţi fi tentată să reveniţi pentru totdeauna acasă?


Stella Ghervas: „Pentru perioade scurte, da, aş putea. De data aceasta chiar vin în cadrul unui nou program, lansat de Organizaţia internaţională a migraţiilor, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei. Program, care permite oamenilor de ştiinţă, intelectualilor plecaţi în străinătate să revină acasă, să revină în Republica Moldova, ca să împărtăşească o parte din experienţa acumulată.”

Europa Liberă: E simţit acest exod de creier din Moldova spre alte ţări occidentale?

Stella Ghervas: „Da, există acest exod de creier, clar lucru. Singura chestie e că eu nu îl văd numaidecât ca un fenomen negativ. Bineînţeles, asta sărăceşte o ţară, pentru că e un paradox aici – formăm tinerii şi după aia ei pleacă în altă parte să-şi facă cariera.”

Europa Liberă: Toată investiţia, pe care a făcut-o statul e ratată.

Stella Ghervas: „E pierdută, e ratată şi de altfel paradoxul e – cu cât investim mai mult, cu atât ei devin mai competitivi. Şi cu atât tentaţia să plece e şi mai mare.”

Europa Liberă: Exact. Şi atunci e o problemă.

Stella Ghervas: „Şi atunci e o problemă. Dar eu văd şi un alt aspect, aş spune ideal, în sensul că omul de ştiinţă, intelectualii, în general, sunt ca ideile – ei trebuie să circule. Un om de ştiinţă are nevoie să-şi schimbe orizontul, să aibă colaborări cu colegii din altă parte. Ştiinţa ca atare nu are graniţe, ea nu trebuie să fie închisă. Un om de ştiinţă, care rămâne în ţară, nu are colaborări, e cam greu să dezvolte ceva, să inventeze ceva.”

Europa Liberă: Dar v-aţi dat întrebarea, ce puteţi face concret pentru Republica Moldova, fiind departe?

Stella Ghervas: „Chiar dacă sunt plecată de mulţi ani, nu revin dintr-un sentiment de nostalgie, sau de patriotism, o spun între ghilimele. Ca om de ştiinţă, pentru mine sentimentul responsabilităţii este cu mult mai important. În general, elitele culturale, artiştii, intelectualii au responsabilitate faţă de spaţiul cultural de unde au plecat. Şi e cazul meu. Şi cred că în sensul ăsta aş putea, voi încerca şi eu să fac în cadrul proiectului pe care l-am debutat acum, să stabilim nişte colaborări. Voi avea câteva conferinţe la Universitate, la facultatea de istorie, unde am fost invitată, câteva prelegeri. Chiar voi vorbi în faţa liceenilor şi cred că asta e şi rolul unui om de ştiinţă, ca să se adreseze unui public cât mai larg şi tinerei generaţii.”

Europa Liberă: Haideţi un pic să vă provoc şi să vedem în ce măsură vă interesează politica de acasă. Aţi mers la alegeri acolo, în străinătate, fie la Paris, fie la Geneva?

Stella Ghervas: „Am mers la alegeri, bineînţeles la Geneva. E o datorie civică a unui cetăţean. Pentru că dacă vorbim de democraţie, vocea fiecăruia trebuie să conteze.”

Europa Liberă: La 28 noiembrie pentru ce veţi vota?


Stella Ghervas: „O întrebare dificilă. Eu voi vota, bineînţeles, pentru deschiderea Moldovei faţă de Europa, pentru libertatea opiniei, pentru unitate. Şi de fapt e îndemnul, pe care încerc să-l dau nu doar ca un reprezentant al diasporei ştiinţifice concetăţenilor mei moldoveni. Să fie uniţi, că unirea va face lucrurile şi chiar să preia, de ce nu? deviza ţării mele de adopţie, Elveţia, care e: „Unul pentru toţi şi toţi pentru unul”.

Europa Liberă: Are şanse Moldova să se integreze în UE?


Stella Ghervas: „De fapt, eu predau istoria Uniunii Europene şi istoria unităţii europene în perspectivă istorică. Pentru moment, ştim foarte bine că există idealul. Decizia de a se integra depinde de moldoveni. Pentru că integrarea europeană e o decizie politică, dar nu este vorba doar de un program, care trebuie ţinut doar de un singur partid al Moldovei. Toţi moldovenii trebuie să fie de acord că asta e singura alternativă, care există.”

Europa Liberă: Care ar fi avantjele unei eventuale aderări a Republicii Moldova la UE?


Stella Ghervas: „Echilibrul acestui stat, care de secole a balansat. Are o incertitudine identitară foarte puternică şi Uniunea Europeană are totuşi mai multe valori importante, în primul rând, pacea, prosperitatea şi democraţia şi tripticul ăsta...”

Europa Liberă: Securitatea.

Stella Ghervas
: „Securitatea şi alte chestii. Şi asta ar permite Moldovei să-şi găsească un echilibru. Un echilibru natural.”

*

În cooperare cu diaspora, autorităţile Republicii Moldova trebuie să-şi asume şi unele responsabilităţi faţă de cetăţenii aflaţi în afara hotarelor, sugerează preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, preşedintele Parlamentului, care a răspuns la mai multe întrebări ale Europei Libere.

- Republica Moldova s-a pomenit fără o clasă de mijloc, pentru că bună parte din aceşti oameni sunt plecaţi la muncă peste hotare. Ar putea fi ei aduşi acasă? În ce condiţii? Cum îi motivaţi să revină? Are Moldova nevoie doar de remitenţele lor, sau şi de prezenţa lor acasă?

Mihai Ghimpu
Mihai Ghimpu: „Trebuie să recunoaştem că sunt plecaţi cei mai buni. Nu oricare cetăţean a plecat peste hotare. A plecat acela care gândeşte, care îşi asumă riscul, a avut curajul să plece, ştie să se descurce. Omul care nu se descurcă, rămâne acasă. Aceşti oameni, care au capital uman şi acum plus capital financiar trebuie să se întoarcă acasă, fiindcă anume de ei avem nevoie. Anume aceştea vor constitui, vor construi clasa de mijloc. Şi cei care sunt la noi, businessul mic şi mijlociu. Aiştea sunt cei care întreţin bugetul. Da, poate în toate statele.”

Europa Liberă: În ce condiţii, totuşi, ar putea să revină o parte din ei aici, în Moldova?

Mihai Ghimpu: „Şi eu mă gândesc, cum să găsim noi o variantă, prin care am oferi nişte condiţii prielnice pentru cetăţenii noştri. Că ei au bani. Adună bani serioşi. Ei vor să fie siguri, că întorcându-se acasă şi investind undeva banul, asta gata, nu există riscul de a-i lua cineva afacerea.”

Europa Liberă: Este adevărat, că remitenţele lor salvează Moldova?


Mihai Ghimpu
: „Clar lucru că salvează remitenţele Republica Moldova. În afară de faptul, că vin banii aceeştia şi câştigă bugetul, banii transferaţi pentru cei apropiaţi – mamă, tată, soţul, soţia, copil, - mişcă economia. N-ar fi banii ăştea...; creşterea economică este datorită acestor remitenţe. Asta e creştera economică la noi. Noi nu avem o creştere, să avem venit din partea economiei. Puţin acolo avem, iată abea acuma. Şi tot, asta e din cauza, dacă e să fim sinceri, din deprecierea leului. Ce să ascundem? Că eu nu ocolesc şi nu îmi place să spun minciuni. Eu cred că ei sunt cei mai buni investitori şi trebuie să găsim varianta, fiindcă că ei se vor întoarce în patria, la casa lor.”

Europa Liberă: Deocamdată, autorităţile de la Chişinău rămân cu reproşurile moldovenilor că îşi amintesc de ăştea plecaţi doar în campaniile electorale.


Mihai Ghimpu: „Şi ei sunt cetăţeni, şi noi suntem cetăţeni. Noi toţi împreună, dacă vrem să schimbăm. Dacă ne-om gândi fiecare, ei de exemplu: ei, noi ne-am găsit acum o variantă, avem salariu, avem loc de muncă, ce o fi mîine, vom vedea, pe noi astăzi nu ne interesează. Păi, nu-i normal. Înseamnă, că el nici ziua de mîine nu o are ca garanţie. Deaceea, toţi împreună. Şi nimeni nu are grijă numai în perioada campaniei electorale. Avem grijă permanent, dar problemele se rezolvă în dependenţă de puterea statului, puterea financiară.”

Europa Liberă: Pe cât de mult contează votul de peste hotare pentru destinul Moldovei?


Mihai Ghimpu
: „La moment foarte mult. Poate fi şi votul decisiv.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG