Linkuri accesibilitate

Separatiștii Sovietului Suprem au rămas cu finanțare doar pentru salariile bugetarilor, pensii și cîteva capitale privind sănătatea.

Parlamentul de la Tiraspol a aprobat în prima lectură un buget al regiunii separatiste pentru anul viitor cu un deficit de 66 la sută. Cu alte cuvinte, autorităţile transnistrene vor avea bani să acopere numai o treime din cheltuielile prevăzute pentru anul viitor. Deficitul bugetar în stânga Nistrului a fost în mod tradiţional mare. Dar cel aşteptat anul viitor poate atinge un nivel record în ultimul deceniu.

Experţii şi autorităţile de la Tiraspol spun într-un glas că deficitul bugetar imens s-a format din cauza crizei economice care continuă să afecteze majoritatea întreprinderilor transnistrene, lovite de recesiunea globală. În mod tradiţional, aproape jumătate din veniturile bugetului regiunii sunt asigurate de uzina metalurgică de la Râbniţa, dar în ultimii doi ani această întreprindere a lucrat sporadic şi la capacităţi minime.

Reducerea drastică a exporturilor transnistrene a lovit aşadar şi veniturile la buget. La acestea se adaugă şi suspendarea de către Rusia a asistenţei financiare în primăvarea acestui an, după depistarea unor nereguli. Chiar dacă suma nu era foarte mare, în ultimii doi ani, din aceşti bani se plătea un adaos la pensii de 15 dolari pe lună.

Într-o atare situaţie, cheltuielile au fost reduse la minim, au fost îngheţate toate programele de investiţii şi reconstrucţie din regiune şi au rămas cu finanţare numai plata salariilor bugetarilor, a pensiilor, şi a unor capitole privind sănătatea şi educaţia.

Cu toate acestea, cheltuielile minime sunt de aproape 3 ori mai mari decât veniturile prognozate. Din ce surse intenţionează administraţia de la Tiraspol să acopere acest deficit imens, am întrebat-o pe jurnalista de la Tiraspol, Natalia Scurtul, redactor la publicaţia „Profsoiuznye Vesti”.

„Ministrul finanţelor Irina Molokanova spune că deficitul va fi acoperit parţial din rambursarea creditelor care au fost oferite anul trecut mai multor întreprinderi pentru plata salariilor. Dar există o problemă - majoritatea absolută a acestor credite până acum nu au fost întoarse”, - spune Natalia Scurtul. Chiar dacă vor fi rambursate forţat, banii obţinuţi nu vor reuşi să acopere deficitul.

Jurnalista crede că o altă sursă de venituri ar putea fi privatizarea puţinelor obiective rămase în proprietatea administraţiei sau, ceea ce este mai probabil, renaţionalizarea întreprinderilor cândva privatizare, dar care nu şi-au onorat angajamentele contractuale, asemenea întreprinderi fiind într-un număr destul de mare.

Experţi economişti de la Tiraspol nu se îndoiesc însă că administraţia îşi va onora promisiunile de plată a pensiilor şi salariilor. În situaţii de criză, liderii transnistreni au apelat ori de câte ori au avut nevoie la o sursă nesecată de bani. Este vorba despre banii pe care populaţia îi plăteşte în mod disciplinat pentru consumul de gaze naturale. Datoria regiunii transnistrene faţă de Gazprom se apropie în prezent de 2 miliarde şi jumătate de dolari.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG