Linkuri accesibilitate

Chiar dacă acolo, în ceruri, demnitarii prosperă, cineva trebuie să pună umărul la reforme pe pământ, nu sub pământ.


Pe români îi prinde noaptea cântând „Deşteaptă-te, române!” pe la porţile ministerelor. Se întâmplă tot mai des în ultimele zile ca salariaţii care nu-şi mai primesc stimulentele salariale să economisească o cafea şi să plece la colindat când încă nu s-a crăpat de zori.

Însă ciclul biologic al demnitarilor este tot mai defazat faţă de cel al pălmaşilor. Astfel că, indiferent cât ai bate la uşă nu ţi se va deschide pentru că dincolo de ea lumea doarme, e somnolentă sau mahmură după sărbătorile legale şi ilegale de partid şi de stat. Iar dacă, în cele din urmă, uşile se deschid, ministrul cu pricina îşi abandonează la repezeală fotoliul şi e dus de jandarmi în bunkerele partidului, refuzând orice declaraţie şi orice compromis cu salariaţii.

În vreme ce ministrul de externe îşi lansa cu pompă o platformă politică plagiată după cea creştin-democrată, intrând în cursa pentru şefia PDL în anturajul celor mai mulţi dintre autorii şi beneficiarii crizei actuale, funcţionarii de la finanţe luau cu asalt ministerul cucerindu-i bufetul şi scările unde şi-au improvizat, de altfel, dormitorul pentru că pe-acolo trec covoarele roşii ale instituţiei. Protestau pentru că li s-au redus stimulentele salariale. Acum, ştim cu toţii că e bine să te ferească Dumnezeu de un funcţionar la fisc turbat că nu şi-a primit stimulentele. Intră în sevraj şi-ţi face praf contabilitatea. Până nu-şi ia doza, nu revine la sentimente mai bune. Oricum, după ce i-a lăsat fără stimulente, ministrul a refuzat să-i vadă şi să le vorbească. Apoi a plecat purtat pe scuturi de jandarmi, ducându-se să găsească o portiţă de scăpare la guvern. Însă, cu siguranţă, sufletul ministrului a rămas pe treptele ministerului, alături de protestatari pentru că demnitarul însuşi a dat statul în judecată, nu o dată, ci de două ori, pe vremea când nu era membru al guvernului, ci doar şef de departament teritorial în sevraj după stimulentele pierdute.

Straniul comportament al ministrului nu şi-a găsit explicaţia, dar mai târziu s-a spus doar că e victima colaterală a cheltuielilor excesive făcute pe vremea predecesorului său, înlăturat din guvern pentru a da satisfacţie celor nemulţumiţi de curbele de sacrificiu.

După o noapte de nesomn, liderii sindicali din finanţe, foarte activi în timpul unui protest de altminteri spontan, s-au întâlnit cu ministrul care le-a spus că vor primi stimulentele pe ultimele două luni. Poate că aplauzele erau prea furtunoase şi oamenii prea obosiţi pentru a fi remarcat şi completarea spusă în surdină de ministru că acordarea acestor sume va fi decisă în funcţie de îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Şi nu se ştie dacă va continua şi în următoarele luni.

Protestele violente din ultima vreme sunt un moment de cotitură în istoria românească a crizei pentru că în vreme ce guvernul caută orbeşte ieşirea din criză, salariaţii din finanţe, învăţământ sau ministerul de interne au identificat, la lumina artificiilor de pe scena politică, vinovaţii în chiar şefii lor instituţionali şi nu se sfiesc să-i ţină în arest la locul de muncă. Astfel că protestele din ultima vreme atrag, încă odată, atenţia că executivul nu trebuie să ajusteze populaţia pentru a se potrivi cu statisticile, acordurile bancare şi foamea de bani a clienţilor, ci, dimpotrivă, să ajusteze statisticile pentru ca populaţia să supravieţuiască. La urma-urmei, chiar dacă acolo, în ceruri, demnitarii prosperă, cineva trebuie să pună umărul la reforme pe pământ, nu sub pământ.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG