Bombe ecologice în bazinul Dunării

În vestul Ungariei, situaţia se relaxează, se pare că nu mai există pericolul ca rezervorul cu peste 2 milioane de metri cubi de mâl toxic să se prăbuşească. Prima deversare de materii toxice de la fabrica de aluminiu, de la începutul lunii, a făcut 9 morţi şi aproape 100 de răniti. Trei localităţi au fost contaminate, una a fost evacuată. Apele Dunării au fost poluate. Există peste 90 de astfel de „bombe ecologice” în Ungaria, România şi Slovacia – avertizează Comisia Internatională a Dunării.

Alarmaţi de pagubele provocate de catastrofa ecologică din anul 2000 din oraşul Baia Mare din nordul României, când printr-o spărtură a digului de protecţie a unei mine de aur s-au scurs aproape o sută de mii de metri cubi de ape cianurizate, ecologiştii din regiune au căutat să identifice şi alte posibile pericole ecologice.

În 2007, Comisia Internaţională pentru protecţia fluviului Dunărea a descoperit cel puţin 97 de astfel de locuri. În capul listei era Ungaria cu 32 de puncte de unde ar putea porni un dezastru ecologic, urmată de România cu 25 şi Slovacia cu 18.

Acum că se cunosc aceste potenţiale pericole, este important ca guvernele să ia măsurile necesare pentru prevenirea catastrofelor ecologice, ca cel din 2000 din României sau cel de acum o săptămână din Ungaria, explică secretarul executiv al Comisiei, Philip Weller: „Este important ca odată ce au fost identificate aceste locuri, autorităţile să ia măsuri de prevenire a potenţialelor pericole. Dacă ne referim la rezervoarele de deşeuri, este important să nu existe fisuri în digurile de protecţie. Ştiu sigur că România a investit milioane în repararea mai multor diguri pentru ca scenariul catastrofei ecologice de la Baia Mare să nu se mai repete. Desigur potenţiale pericole există oriunde în lume, nu doar în România. Este o problemă pe care o au mai toate regiunile, în primul rând din cauză că digurile şi rezervoarele nu sunt bine întreţinute sau se află într-o stare în care pot duce la astfel de accidente”.

În urma unui accident ecologic, nu sunt afectate numai ecosistemul, nu mor numai tone de peşti. Catastrofele ecologice pun în pericol şi viaţa oamenilor. Iată explicaţia dată de Orieta Hulea, coordonatoarea regională a Programului Dunăre de la World Wilde Fund (Fondul Mondial pentru protejarea naturii): „Sunt diverse boli care pot să apară fie imediat, ca urmare a contactului direct, fie pe termen lung, ca urmare a acumulării acestor substanţe în mediu. Oamenii, în final, pot fi afectaţi dacă consumă anumite produse din natură care sunt contaminate, dacă consumă peşti din ape în care există substanţe toxice, dacă consumă produse vegetale de pe terenurile în care solurile sunt contaminate, sau dacă există o poluare a aerului şi apar precipitaţii, aşa numitele ploi acide”

Am căutat să aflu de la preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniţă, dacă astfel de pericole ecologice există şi în Republica Moldova.

Alecu Reniță: „Nu o singură dată am solicitat o asistenţă internaţională în ceea ce priveşte depozitele de muniţie din Transnistria. Noi din câte cunoaştem, acolo se află o gamă foarte diversificată de muniţii chimice care, la fel, pot reprezenta un pericol mai mult decât regional, fiindcă în ansamblu noi facem parte, atât Republica Moldova cât şi ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, facem toţi parte din bazinul Mării Negre, şi în final toate ţările Mării Negre au de suferit. Acest lucru trebuie luat sub o supraveghere şi monitorizare internaţională, fiincă informaţiile care vin de la Statul major al Armatei Ruse sunt foarte departe de adevăr”.

În opinia preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, Chişinăul ar trebui să solicite asistenţă internaţională pentru a presa Rusia să facă publice sursele de poluare din regiunea transnistreană. Un adevăr spus la timp, poate preveni o catastrofă, conchide Alecu Reniţă.