Cunoscutul politician, fostul fruntaş comunist Victor Stepaniuc şi-a abandonat gândul de a părăsi politica, cum a fost ispitit, şi a decis să candideze la viitoarele alegeri în calitate de candidat ecvestru doar pe propria imagine şi capacitate. Victor Stepaniuc este acum, telefonic, împreună cu noi în această dimineață.
Europa Liberă: Dle Stepaniuc, înţelegem că fidelitatea de vreo 14 ani faţă de politică este mai greu de depăşit şi că, în ciuda unor afirmaţii ale Dvs, aţi decis să candidaţi independent. Aţi devenit un caracter atât de rebel încât nu vă mai regăsiţi în nici un partid sau credeţi că a venit totuşi şi vremea independenţilor?
Victor Stepaniuc: Probabil a venit şi vremea independenţilor. Cu atît mai mult că în R. Moldova în ultimii ani, mai ales în 2009-2010, majoritatea partidelor și sistemul pluripartitist s-au discreditat decisiv.
Europa Liberă: Pentru a intra în Parlament, independenții ar avea nevoie de ceva între 20 şi 30 de mii de voturi, în funcţie de rata de participare. Până acum, doar un independent, Valeriu Ghileţchi, a reuşit performanţa să acumuleze cca. 28 de mii de sufragii (1,7 %), alţii doi, inclusiv Anatol Plugaru, obţinând în jur de un procent. În asemenea condiţii, de ce-ar exista şanse mai mari chiar şi cu 2 %?
Victor Stepaniuc: Repet, în opinia mea sistemul pluripartitist s-a discreditat. Indiscutabil, mai multă lume, dacă e să discutăm cu electoratul, cetățenii se văd dispuşi să susțină un sistem mixt de alegeri a deputaţilor în Parlament, fie pe listă de partid, adică proporţional. Dar se vede că se doreşte şi alegerea unor deputaţi pe circumscripţiile uninominale. Personal, în această campanie voi promova această idee. Cunosc desigur că nici un candidat independent nu a fost ales în Parlamentul R. Moldova, dar în condiţiile actuale eu cred că este posibil.
Europa Liberă: Fostul Dvs şef de partid, Vladimir Voronin, spunea zilele trecute că numărul mare de independenţi ar fi fost încurajat în mod premeditat pentru a diminua rezultatele PCRM. Dvs., în intenţia de a candida independent, nutriţi gândul de a subţia din performanţa foştilor colegi de partid?
Victor Stepaniuc: Nicidecum. Hai să spunem că, după ce am părăsit PCRM-ul, a fost intenţia creării unui partid de stînga ca alternativă a PCRM, care, după mine, de fapt nu este un partid de stînga, o coaliţie a partidelor de stînga, ci poartă doar nu mesaj cît de cît de stînga, dar în realitate a promovat mai multe programe liberale în ultimii ani. Cineva a spus că acest partid a promovat chiar un capitalism oligarhic şi eu parţial sunt de acord cu aceasta şi am menţionat asta în cîteva articole. Dar aceasta alianţă a partidelor de stînga nu a reuşit și vreau să vă spun că vina o poartă mai mulți lideri de partid; vreau să vă spun că sunt vreo 9-10 partide şi eu personal am discutat şi am promovat această idee cu mai mulţi lideri politici, am căutat să-i conving, le-am adus argumente, dar pînă la urmă s-a văzut că la noi liderii partidelor mici sunt de două tipuri oameni – ori sunt prea ambiţioşi şi nu vor să cedeze întîietatea în fruntea unor liste, ori sunt oameni care, în general, nu conştientizează problemele ţării, mai fiind uneori şi sateliţi ai partidelor mari. Adică, se face un joc politic, neconştientizînd problemele de interes naţional ale acestei ţări.
Europa Liberă: Sunteţi sau vă autodefiniţi politician de stânga. De fapt, după plecarea din PCRM continuaţi să vă consideraţi sau aţi renunţat să vă consideraţi comunist, vorbind despre convingeri, principii?
Victor Stepaniuc: Înţelegeţi, ideea comunistă actuală, contemporană, este destul de confuză şi, de fapt, a fi de stînga înseamnă a fi socialist. Socialismul modern est-european nu este la fel ca cel de tip sovietic şi politicienilor de stînga din Europa nu le este ruşine să se numească socialişti. În Moldova, din păcate, este o ruşine să te numeşti socialist, chiar dacă unii afirmă că sunt membri ai internaţionalei socialiste; dar, vedeţi, fac alianţă cu partide de dreapta, de extremă dreapta şi, desigur, asta e ruşinos...
Europa Liberă: Trecem peste noţiunea de extremă dreapta care nu se ştie dacă există. Totuşi, există câteva partide de stânga, în orice caz vehicule politice de stânga cu şanse de a accede în parlament. Ca independent, ce altceva puteţi oferi Dvs pentru electoratul stângii? O ofertă de stânga mai pură, mai adevărată?
Victor Stepaniuc: Nu este vorba despre mai pură, mai adevărată, ci de promovarea acestei idei de stînga. Dacă e să vorbim despre cele mai importante probleme ale societăţii – creşterea economică şi modernizarea ţării, dacă e să vorbim despre locurile de muncă, dacă să vorbim despre impozite adevărate, aşa numitul impozit progresiv, la marile proprietăţi, la oamenii bogaţi – lucrurile acestea nu au fost promovate de o stîngă în R. Moldova în ultimii 20 de ani. Nu au fost promovate de o stînga... Mai mult decît atît, în 2006, s-a introdus impozitul zero la venituri pentru marile companii, ceea ce este un non-sens dacă e să vorbim despre o economie condusă de un partid de stînga.
Europa Liberă: În cazul în care veţi deveni deputat, vă consideraţi totuşi condamnat să coalizaţi cu PCRM, de exemplu, sau admiteţi apropierea şi de actualele partide ale guvernării?
Victor Stepaniuc: Eu aş vrea să anunţ că voi promova ideea creării unui pact, adică a unei înţelegeri „Pro Moldova” şi, în acest sens, alianţa trebuie să fie mai largă. Alianţa trebuie să fie în numele modernizării acestui stat, pentru că criza economică şi politică din ultimii ani este catastrofală pentru toate partidele şi i-a descreditat de fapt pe toţi liderii politici. Uitaţi-vă cu ce s-au ocupat de fapt aceste două mari grupări politice în Parlament în ultimul an. Unii au căutat să-i desfiinţeze pe alţii. Acest anticomunism primitiv promovat de Ghimpu de fapt a mobilizat electoratul PCRM-ului dar nu s-a meritat acest lucru, fiindcă țara ar fi putut să treacă în altă etapă. De fapt, actuala guvernare nu a demonstrat că este mai bună ca precedenta.
Europa Liberă: PRCM s-a lansat în campania electorală inclusiv cu angajamentul de a nu mai dezbina societatea moldovenească, de a nu mai diviza oamenii în „ai noştri” şi „ai voştri”. Cât aţi fost un fruntaş marcant al acestui partid, aţi avut sau, mă rog, aţi contribuit la politicile colective de partid de încrâncenare a unor cetăţeni împotriva altora pe principiu politic? Politici la care PCRM sugerează acum că renunţă ?
Victor Stepaniuc: Să ne aducem aminte că în anul 2002 a fost promovată ideologia aşa numitului Pact social şi, de fapt, sunt unul din autorii acestei idei. Preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, la o anumită etapă a promovat acest lucru, dar după aceea s-a încrîncenat situaţia mai ales în preajma alegerilor din 2005. Pe urmă, după 4 aprilie 2005, cînd s-a votat preşedintele, s-a părut că există iarăși o anumită susţinere mai largă în Parlament şi unii lideri ai partidelor de dreapta au votat chiar pentru Voronin în funcţia de preşedinte. Dar, lucrurile au fost mai mult declarate şi trebuie să recunoaştem că această încrîncenare s-a păstrat în fosta guvernare, cu care o parte din liderii, chiar și ai Partidului comuniştilor nu erau de acord. Eu vreau să spun că în 2009, la 7 aprilie, noi am avut și elemente ale unei revolte sociale. Adică o parte a societății nu a fost de acord. Eu personal și mai mulți colegi din PCRM nu am promovat aceastei încrîncenări. Aici alte grupări din PCRM, care acuma de fapt şi dirijează lucrurile în acest partid, au fost aninatorii acestor tensiuni şi confruntări.
Europa Liberă: Există totuşi un segment foarte larg de populaţie care vă percepe cu ostilitate oarecum pentru ceea ce ei consideră că aţi pricinuit rău acestei ţări, ca istoric, ca politician. Resimţiţi cumva această ostilitate şi cum intenţionaţi s-o mai ogoiţi?
Victor Stepaniuc: Eu promovez şi am promovat din punct de vedere ideologic, dar și ca om de ştiinţă - și sunt absolut convins că Moldova este o realitate de cel puţin 650 de ani - ideea de popor moldovenesc și că moldovean este o realitate obiectivă, un adevăr care trebuie recunoscut. Şi atîta timp cît acest popor se recunoaşte ca popor moldovean, desigur are dreptul să-şi studieze o istorie a sa, a Moldovei din cele mai vechi timpuri. Am fost împotriva studierii istoriei românilor şi aceasta unii o consideră marea mea vină în faţa intelectualilor, în faţa învăţămîntului, dar aceasta este un fals. Nu este adevărat. Şi de atîtea ori am promovat în cîteva rînduri în faţa preşedintelui Voronin ideea unui referendum naţional la aceste subiecte care ne divizează. Şi ar fi fost normal, şi vreau să vă dau exemplul Austriei care la fel a hotărît unele probleme de conştiinţă naţională prin intermediul referendumurilor. Şi consider că aceasta este soluţia. Cît se poate de discuta în societate denumirea limbii, denumirea naţiunii, cine suntem noi şi încotro mergem ?
Europa Liberă: Vă mulţumim foarte mult , dle Stepaniuc.
