Linkuri accesibilitate

Emisiunea din 11 octombrie 2010.


Un „polit-tehnolog” ce va fi să îl promoveze pe Dorin Chirtoacă în viitoarele alegeri locale va avea la îndemînă suficiente atuuri ca să le pună în valoare. Tânăr, energic, receptiv la orice inovaţii, temeinic în studierea subiectelor ce îl depăşesc, comunicativ, temperat, dar totodata perseverent şi incisiv în polemici - iată o listă minimă de calităţi ce l-au adus în 2007 în fotoliul de primar al Chişinăului.

Unii sociologi spun că pentru el şi-ar fi dat votul chiar şi alegători comunişti, chiar dacă interimatul la Primărie până la Chirtoacă l-au deţinut persoane loiale Partidului Comuniştilor.

Partidul Liberal şi Dorin Chirtoacă au ştiut să transforme într-o bomba cu ceas decepţia cauzată de alierea democraţilor cu comuniştii, în memorabilul aprilie 2005. Pusă într-o albie acea decepţie a produs efectul scontat - debarcarea comuniştilor şi venirea la putere a unei noi generaţii, care nu a avut nimic în comun cu un sistem vetust, birocratizat şi corupt al administraţiei. De altfel, sloganul său în 2007 a fost ca şi în campania din 2005: un primar tânăr, o echipă liberală, o capitală europeană.

Dorin Chirtoacă a devenit primar la vârsta de 29 de ani. El a făcut studii juridice la Bucureşti, şi-a luat licenţa în drept european la Universitatea din Sorbona, a lucrat doi ani la TVR1. În perioada următoare s-a manifestat la Chişinău ca militant pentru Drepturile Omului şi critic dur al derapajelor antidemocratice ale guvernării. În calitate de jurist la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova a apărat cu succes mai multe cauze la CEDO.

Cu un asemenea palmares, primarul Dorin Chirtoacă a fost tratat de puterea comunistă de la centru ca un adversar făţiş, fără şanse de a fi convertit sau intimidat. Primăria a devenit ţinta mediatică a instituţiilor pro-guvernamentale de presă, iar presiunile financiare fără precedent au fost gîndite ca ac de cojoc pentru ambiţiosul edil.

Datoriile imense revendicate de Termocom sau povara unor decizii judecătoreşti ce n-au fost executate de ani buni de municipalitate - sunt doar câteva episoade ale confruntării cu puterea centrală, care îşi declina însă paternitatea. Şicanele înscenate subtil de adversarii lui Chirtoacă au ajuns să ia forme tragi-comice. E destul să amintim despre diversele manifestaţii organizate de puterea centrală ca să le contracareze pe cele planificate de Primărie, cum ar fi festivalul vinului de hramul Chişinăului sau instalarea bradului ţării în locul pomului de Crăciun, pe care, într-un an, poliţia a fost trimisă chiar să-l „aresteze”. De altfel, sfidarea primarului de către şefii poliţiei municipale devenise un element obligatoriu al şedinţelor de la Primărie.

Cu un buget de austeritate şi o povară de datorii istorice, Primăria a reuşit totuşi să echilibreze veniturile şi cheltuielile, fără să renunţe la tratamentul prioritar al unor categorii sociale dezavantajate, dar şi la reformarea sistemului de eficientizare a infrastructurii capitalei.

Cum era şi de aşteptat pe durata celor peste 2 ani de confruntare cu puterea comunistă, primarul Chişniăului a fost criticat nu numai de oponenţii politici, dar şi de simpatizanţi, pe motiv că n-a reuşit să-şi îndeplinească mai multe promisiuni. Criticile au vizat, între altele, problema câinilor vagabonzi, supra-aglomerarea drumurilor şi lipsa locurilor de parcare, iluminatul străzilor şi gropile din asfalt, gunoiştile neautorizate şi mirosul neplăcut de la staţia de epurare. Altfel zis, lista acelor obiective pentru atingerea cărora altor primari nu le-au fost destule nici cincinale.



Lui Dorin Chirtoacă i se mai reproşează, chiar după venirea la putere a forţelor democratice că nu şi-a pus în practică promisiunea să asigure transparenţa cheltuielilor raportate de întreprinderile municipale monopoliste Termocom, Apă-Canal şi întreprinderile de transport public în comun, astfel încât să fie rentabilizate la maxim serviciile prestate de aceste subdiviziuni vitale.

Primarul ripostează cu argumente greu de tăgăduit – edilii au reuşit să ajungă la un compromis rezonabil în privinţa tarifelor pentru căldură, apă şi transportul public, fără să renunţe la ţinta finală de a le aduce în concordanţă cu cheltuielile reale. Primăria se declară hotărîtă să elimine definitiv mirosul urât din capitală, folosind fonduri net inferioare celor pe care predecesorii lui Chirtoacă erau gata să le cheltuiască din bugetul capitalei. Cea mai recentă dovadă factologică este programul de locuinţe sociale pentru familii tinere, o altă promisiune din campania electorală a primarului.

Cronicarii nepărtinitori constată că proiectele de investiţii masive în infrastructură cu sprijinul financiar al Uniunii Europene au devenit posibile abia după plecarea comuniştilor şi venirea la putere a Alianţei pentru Integrarea Europeană. Este vorba, între altele, despre eficientizarea energetică a instituţiilor de menire socială, reparaţia drumurilor şi îmbunătăţirea sistemului de evacuare a apelor pluviale. După schimbarea puterii, procesul de revenire la normalitate, după cum obişnuieşte să spună Dorin Chirtoacă, a devenit obligaţia de rutină a Primăriei.



Acolo unde comuniştii ar fi operat cu abuz şi forţă, ca să înfrunte inerţia birocratică sau rezistenţa oarecum firească a populaţiei pauperizate, administraţia condusă de Chirtoacă promite corectitudine şi onestitate, alteori chiar în detrimentul imaginii.
XS
SM
MD
LG