Linkuri accesibilitate

Cu dr. în economie Mihai Bologan (IDEA) despre programul PARE 1+1.


Guvernul a aprobat un program de atragere a remitenţelor, adică a banilor moldovenilor care muncesc peste hotare, în economia ţării, şi a promis că va cheltui pentru acest program, numit şi PARE 1+1, 100 de milioane de lei. Vom discuta în această dimineaţă despre aspectele bune şi mai îndoielnice ale acestei idei cu preşedintele Institutului IDEA din Chişinău, doctorul în economie Mihai Bologan.

Europa Liberă: Aşa dar, dle. Bologan, programul PARE 1+1, deja mai mult decât o simplă idee, un program de atragere a remitenţelor cetăţenilor moldoveni de peste hotare în economia patriei lor. Simplu vorbind, o încurajare a acestora şi a rudelor acestora de gradul I să investească în mici afaceri acasă în condiţiile în care statul promite să ofere câte un leu de fiecare leu investit. Întâi de toate, vi se pare o idee bună şi realizabilă?

Mihai Bologan: Nu este o idee nouă. S-a vorbit foarte mult că ar fi cea mai bună soluţie pentru atragerea remitenţele în investiții. Dar există cîteva întrebări care apar – în primul rînd, de unde statul va lua aceşti bani, a doua întrebare, dacă statul va oferi banii în calitate de grant sau de credit şi a treia întrebare – de ce suma se limitează la doar 200 de mii. Şi ultima – de ce ceilalţi, care nu pleacă peste hotare, să fel dezavantajaţi. Pentru că devine mai comod să te pleci peste hotare şi abia atunci să poţi reveni şi beneficia de aceşti bani.

Europa Liberă: Ar fi vorba de o sumă maximă de 400 de mii de lei, jumătate ai omului, jumătate oferiţi de guvern: la ce afacere credeţi se poate încumeta un om la ţară cu aceşti bani?

Mihai Bologan: 400 de mii este o sumă suficientă doar pentru deschiderea unei afaceri mici şi eu estimez că sunt persoane plecate peste hotare care pot face bani mult mai mari şi atunci aportul statului va fi mic în eventualitatea deschiderii unei afaceri aici, în Moldova.

Europa Liberă: Ministrul Economiei Valeriu Lazăr spunea recent că nu componenta financiară ar fi atât de importantă în acest caz, cât faptul că emigranţilor moldoveni, rudelor acestora care-şi doresc o afacere se vor bucura de „consultanţă, instruire şi suport antreprenorial…” Ar trebui să înţelegem anume asta le lipseşte gastarbeiter-ilor moldoveni: instruire, consultanţă ca să facă afaceri, nu să trimită banii pentru consum?

Mihai Bologan: Păi, le lipseşte nu doar lor. Le lipseşte şi celor din ţară. La noi în general spiritul antreprenorial este foarte slab dezvoltat și n primul rînd datorită birocraţiei care există în sistem. Dacă s-ar porni mai uşor afaceri, dacă s-ar putea închide mai uşor afaceri, ar fi şi spiritul acesta altfel dezvoltat. Oamenii care pleacă peste hotare sunt de obicei foarte slab calificaţi şi specialişti doar în anumite munci, nu sunt businessmeni, ca să spunem aşa. Şi, sigur, azu nevoie şi de instruire, să ştie exact în ce domenii se poate investi, cum se face asta. Este un proces destul de anevoios şi de durată...

Europa Liberă: Dar poate că – aşa cum cred mai mulţi forumişti, cel puţin – pe emigranţii moldoveni nu lipsa unor resurse suficiente şi nu absenţa unor parteneri investiţionali de nădejde îi împiedică să investească acasă, ci neîncrederea în birocraţia, justiţia, în general nesiguranţa din patrie?


Mihai Bologan: Exact. Pe lîngă faptul că nu au deprinderi de businessmeni, ei nu cred că au mare dorință de a se întoarce acasă cu toți banii făcuți. Ei pleacă în primul rînd ca să cîştige nişte bani pentru un apartament, pentru maşină, sau să achite studiile copiilor sau alte rude... Adică, pleacă peste hotare pentru a-şi satisface nişte necesităţi foarte concrete, nu pleacă cineva în Italia sau Rusia pentru a veni înapoi şi aș dechide o afacere. Eu consider că programul este bun pentru că va încerca să mărească numărul de investiţii în economie. Dar, cred, că va fi un fenomen mai restrîns.

Europa Liberă: În general se consideră că la scară internaţională ar fi prea puţine poveşti de succes în care vreo ţară ar fi reuşit să transforme remitenţele în investiţii… În general, de ce-ar fi R. Moldova mai bengoasă în acest sens?

Mihai Bologan: Păi, sunt puţine ţari care în general primeşte investiţii atît de serioase. Moldova e una din top dacă raportăm volumul transferurilor la PIB. Dacă imaginăm o situaţie ipotetică – din peste un miliard de dolari cîţi vin în ţară în fiecare an, să spunem că a cincea parte sunt investiţiile, adică 200 de milioane. Asta ar însemna 2 miliarde şi ceva de lei din partea gastarbaiterilor. Presupunem că guvernul mai găseşte tot atîtea şi se adună la patru miliarde jumătate – suma asta ar însemna o sumă enormă, niște investiții foarte mari. Problema e că nu ştiu dacă guvernul va găsi atîţia bani, sunt foarte sceptic. Eu presupun că vor fi alocate ceva de genul a cîteva milioane sau cîteva zeci de milioane, ceea ce ar presupune vreo 10-20, 50 de afaceri maxim. Adică nu va fi un fenomen de amploare cel puţin pentru că guvernul nu are suficienţi bani ca să fie altfel.

Europa Liberă: Banii nu ajung niciodată precum nici nu aduc fericirea. Dar dv. aţi afirmat că programul vi se pare oarecum discriminatoriu, deoarece încurajează doar emigranţii…şi că, de-am forţa o concluzie, guvernul ar spune astfel că e mai bine să fii emigrant, decât să stai locului în Republica Moldova… Vă menţineţi această opinie?

Mihai Bologan: Desigur. Să presupunem că cineva din Moldova cîştigă bani fie din salariu, fie pentru că şi-a vîndut o proprietate. Deci, dispune de o sumă comparabilă cu cea pe care ar putea să o aducă un gastarbaiter de peste hotare. Şi atunci cînd vrea să o investească, cel de peste hotare poate beneficia de suportul guvernului, cel de aici, nu! Deja este o inechitate – parcă toţi sunt cetăţeni ai R. Moldova, dar unii sunt eligibili, alţii nu, deşi ambii vor să deschidă o afacere, deci să contribuie la economie.

Europa Liberă: Pe de altă parte cetăţenii moldoveni care îşi câştigă banii acasă pot beneficia de ceva similar, adică cadouri guvernamentale la investiţii?


Mihai Bologan: Sunt programe, este o agenţie pe lîngă Ministerul Economiei – se numeşte ODIM – pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, care acordă credite, o parte sub formă de grant, dar se încurajează mai mult mediul rural și în producție.

Europa Liberă: Mare problemă moldovenească şi în cazul acestui proiect: cui şi cât se vor da banii? Ce garanţii pot exista că se vor evita şmecheriile, gastarbeiterul nu va fi persoana interpusă între guvern şi un oligarh local sau altul?

Mihai Bologan
: Nu cred că cineva acuma poate da asemenea garanţii. Sigur că se vor găsi persoane care vor încerca să profite de aşa situaţie şi să folosească banii pentru alt scop. Trebuie să fie în mod normal o comisie care să evalueze procesul de implementare, planul de afaceri. Dar pentru asta, ar trebui ca cel care scrie planul, s-o facă foarte bine, ceea ce e puţin probabil pentru că cei plecaţi nu prea au practică în domeniu.

Europa Liberă: De vreme ce acest program nu este valabil pentru orice cetăţean, indiferent că stă acum în satul Investitorii din Vale sau în vreo localitate ? Ce contează de unde vin cele două sute de mii de lei? Sau poate scopul e altul – să readuci moldovenii acasă, până când remitenţele vor scădea dramatic?

Mihai Bologan: Nu ştiu dacă e bine pentru economie să vină toţi emigranţii înapoi. Dacă ar face-o, am avea o rată a şomajului foarte mare, pentru că noi încă nu le putem asigura un loc de muncă. Nu putem conta că toți vor iniţia afaceri. Este ireal. De asemenea, dacă vin toţi acasă noi pierdem un miliard de dolari din transferuri şi iarăşi vor fi probleme economice și sociale foarte mari.

Europa Liberă: Deci, apelul ar fi - veniţi acasă, dar cu investiţii...

Mihai Bologan: Veniţi, dar treptat...

Europa Liberă: Domnule Bologan, Vă mulţumim mult că aţi fost cu noi în această dimineaţă şi vă urăm o săptămână cu investiţii de succes în cele mai bune aşteptări ale Dvs.
XS
SM
MD
LG