Linkuri accesibilitate

Vice-ministrul municii Vadim Pistrinciuc: „Cu ce este mai grea munca unui judecător decît cea de pedagog?”


Avem suficiente alte căi pentru creşterea fondului de pensii decît să umblăm la cenzul de vîrstă. Aşa explică autorităţile moldoveneşti de ce nu iau în calcul această soliţie atunci cînd se gîndesc cum să reducă presiunea crescîndă a sistemului de pensii asupra bugetului.

Iată cîteva acţiuni pe care sunt pe cale guvernanţii să le aplice ca să combată probleme cronice din sistemul de pensii din R. Moldova:

În primul rînd, unificarea acestui sistem, prin eliminarea inechităţilor. În particular ar fi vorba despre majorarea vîrstei de pensionare pentru acele categorii care sînt oarecum favorizate, cum ar fi procurorii sau judecătorii, şi omogenizarea criteriilor după care se calculează pensia unui inginer, de exemplu, şi a unui funcţionar public, cea din urmă beneficiind, la părerea experţilor de o mai mare generozitate.

„Cu ce este mai grea munca unui judecător decît cea de pedagog?”, se întreabă vice-ministrul muncii şi protecţiei sociale, Vadim Pistrinciuc. Concluzia sa este că şi într-un caz, şi în altul, pensionarea trebuie să se producă la vîrste cel puţin comparabile.

Unii experţi sînt totuşi de părere că unificarea pentru care pledează actual guvernare nu s-ar solda cu efecte palpabile. Iată ce răspuns are viceminitrul Pistrinciuc: „La moment, unificarea nu dă prea mult, dar pe viitor va da, pentru că stopăm intrarea prea devreme într-o vîrstă de pensionare a unor categorii întregi de profesii.”

Unde mai caută guvernul teren de manevre?

„Noi estimăm că avem vreo 400 mii de cetăţeni care îşi iau banii în plic. Legalizarea veniturilor acestora ar da o creştere substanţială a volumului asigurărilor sociale. Pe parcursul ultimilor opt ani de zile, la noi cu 20 la sută a crescut numărul persoanelor neocupate. Vă daţi seama ce dezechilibru avem noi acuma. Avem 1,2 mln. de oameni care lucrează şi 1,1 mln. de oameni care nu lucrează.

Acuma, avem multe categorii de persoane, în special angajaţii din sectorul agricol, care nu au asigurări. Au avut venituri mici, dar în acest an, deşi nimeni nu recunoaşte, ei au început să cîştigă mai mult. Asta ar putea fi o altă sursă de creştere pentru fondul de pensii.”

Autorităţile spun că n-au uitat nici de fondurile private de pensii sau programe demografice echilibrate, dar pentru asta ar fi necesară o reformă mai radicală pe care guvernanţii ar avea de gînd să o înceapă din anul viitor. Toate împreună, măsurile ar putea avea efect într-o perspectivă îndepărtată, iar pînă una alta, guvernul le propune pensionarilor un sprijin de ocazie, adică să le dea ajutoare provizorii celor mai săraci dintre ei, ocolindu-se zisele categorii de pensionari privilegiaţi.

Promisiunile nu ţin însă de foame, conchid mai mulţi oameni cu care am stat astăzi de vorbă. „Nu mai am nici o speranţă,” declară Europei Libere o trecătoare. “Cum se poate de trăit pe 740 de lei, spuneţi-mi vă rog. Mama mea are 93 de ani şi primeşte 600 de lei. Trăim ambele din aceste două pensii. Iar pe servicii, pentru un apartament cu o cameră, plătim peste o mie iarna şi 500-600 de lei vara. Economisim pe apa, practic nu gătim ca să nu consumăm gaz. Nu ştiu ce să mai aştept.”

Totuşi există suficienţi oameni pentru care cîteva sute de lei par a fi un colac de salvare: „Cei care au venituri mai mici de 900 de lei vor ptimi 300 de lei iarna ca să se gătească de iarnă. Deja este bine”.
XS
SM
MD
LG