Linkuri accesibilitate

Anatol Țăranu: „există o nepăsare tradiţională pentru politicul moldovenesc”.


Cel puţin 12 partide şi-au depus listele de candidaţi la CEC pentru alegerile din 28 noiembrie şi caravana lor promite să se lungească. Vom discuta astăzi despre bucătăria partidelor în care se plămădesc respectivele liste şi despre alte aspecte ale funcţionării acestor vehicule spre putere cu dl doctor în istorie, fostul deputat şi analistul politic Anatol Ţăranu.

Europa Liberă: Listele pretendenţilor la mandatul de deputat ale mai multor partide au fost deja prezentate la CEC … Alegătorii pot vedea din nou - aliniată ca pentru inspecţie - elita politică sau pe cei care pretind s-o reprezinte şi care intenţionează să guverneze ţara…A început oficial o nouă campanie electorală… Întâi de toate, cum vi se pare această aglomerare care promite să fie şi mai mare pe drumul îngust ce duce spre guvernare? A devenit politica un afrodisiac şi mai puternic?

Anatol Ţăranu: Eu cred că această, cum v-aţi exprimat foarte plastic, aglomerare în prima zi de campanie, cînd 12 partide s-au înregistrat la CEC şi au apărut mai mulţi candidaţi independenţi care intenţionează să acumuleze semnăturile pentru a se înregistra la CEC, vorbește despre faptul că în R. Moldova s-a adunat o masă critică de oameni dezamăgiţi şi în aceste condiţii mai mulţi aspiranţi la funcţia de deputat încearcă să se folosească de acest lucru. Cu adevărat, faptul că nu a avut loc referendumul, care era parcă o chestie făcută, a trezit aceste aşteptări şi eu cred că această campanie electorală şi alegerile din 28 noiembrie vor înregistra un număr record de aspiranți.
Anatol Țăranu


Europa Liberă: Cât de inspirat vi se pare acest început de campanie, atât pentru componentele AIE, cât şi pentru opoziţia comunistă sau pentru cele extraparlamentare?


Anatol Ţăranu: Eu cred că opoziţia comunistă poate să jubileze. Aşa cum a început AIE campania şi toată tabăra democratică vorbește despre faptul că ei nu prea conştientizează toată asprimea luptei care îi aşteaptă în această campanie electorală. Aceste disensiuni care s-au revărsat la suprafaţă şi care demonstrează că despre o unitate în interiorul AIE nici nu se poate vorbi, faptul că principalele partide democratice nu pot să găsească o platformă comună pentru a ieşi şi a crea un front comun împotriva comuniştilor, desigur, micşorează substanţial şansele taberei democratice de a obţine un succes pe data de 28 noiembrie.

Europa Liberă: Unii ar crede că, de exemplu, această competiţie parcă între membrii AIE de a scoate la suprafaţă toate motivele de sfadă sau de încruntare unul la altul se face special… Ştiţi , după logica: nu contează că se vorbeşte de rău sau de bine, contează că se vorbeşte despre tine…

Anatol Ţăranu: Eu nu cred că partidele din AIE au nevoie de o reclamă suplimentară. Ei sunt destul de vizibili în spaţiul mediatic, mai ales luînd în consideraţie faptul că în R. Moldova au apărut nişte televiziuni de nişă care permit ca seară de seară protagoniştii politici să apară pe sticlă şi să fie în văzul tuturor. Mai mult, în acest an de guvernare democratică s-a schimbat radical situaţia pe piaţa mediatică, a fost spart acel monopol al PCRM, care a fost instaurat în această zonă şi eu nu cred că principalii actori de pe scena politică din R. Moldova pot să se plîngă că nu au o vizibilitate suficientă pentru ca să-şi poată îndeoplini îndatoririle sale politice. Din acest punct de vedere, nu cred că ei au nevoie de această reclamă suplimentară ca despre ei neapărat să se vorbească. Mă tem că pur şi simplu este vorba despre o neglijenţă politică elementară, despre faptul că există o eroare de calcul sau mai bine zis o nepăsare tradiţională pentru politicul moldovenesc.

Europa Liberă: Listele partidelor - şi unora am auzit că li se frânge inima când văd câtă lume este dornică să se sacrifice la munci grele pentru popor…. Aceste liste, dle Ţăranu, cine le face? Cine decide într-un partid dacă Păcală, de exemplu, urmează să fie numărul unu pe listă sau zece, Tândală –pe locul trei, iar Pepelea în general să fie izgonit din pomelnic?

Anatol Ţăranu: Păi, este deja o tradiţie în vuiaţa partinică din R. Moldova cînd acest sistem proporţional care deja domină de aproape 20 de ani viaţa politică de la noi a dus la faptul că oligarhia de partid, sau mai bine zis liderii partidelor determină de la sine putere cine trebuie să fie în aceste liste şi cum această liste trebuie să arate în faţa alegătorilor. Din păcate, această situație există şi trebuie să recunoaştem că aici avem puţină democraţie la capitolul exprimarea liberă a opiniei membrilor de partid în ceea ce priveşte întocmirea listelor electorale.

Europa Liberă: Judecând după aceste liste, dvs cel puţin – pentru că aveţi şi o bogată experienţă de politician, inclusiv ca parlamentar – puteţi să vă daţi seama de gradul de democraţie internă dintr-un partid sau altul sau asta nu vi se pare relevant?

Anatol Ţăranu: Da, desigur, oamenii care bine cunosc scena politică moldovenească şi principalii protagonişti îşi dau lesne seama cum au fost întocmite aceste liste şi cîtă democraţie a existat la acest capitol. Practic toate listele tuturor partidelor politice din R. Moldova demonstrează că ele au fost întocmite după principiul fidelităţii personale faţă de lider, desigur, cu anumite derogări de la această regulă, dar în general, regula a funcţionat în cazul fiecărui partid.

Europa Liberă: Cum vi se pare ideea MAE – de a prezenta în ordine alfabetică şi asta în condiţiile în care literele U şi P sunt destul de îndepărtate de mandatul de deputat în eventualitatea în care formaţiunea accede în parlament?

Anatol Ţăranu: Mi se pare o iniţiativă absolut neinspirată. Ea demonstrează mai degrabă faptul că în MAE nu există locomotive care pot să tragă după ele lista. Şi faptul că liderul partidului nu reprezintă o persoană carismatică care poate să facă ca lista să apară într-o lumină favorabilă de la bun început i-a făcut să aplice acest şiretlic pentru a ascunde o problemă la acest capitol. Care este rostul o lună întreagă să pierzi şi să nu demonstrezi electoratului în ce constă efectul adevărat al propriei liste. Să nu uităm că în R. Moldova oamenii sunt totuşi orientaţi mai degrabă spre personalităţi, spre lideri, pentru a aprecia calitatea unei liste. Din acest punct de vedere, lipsa unei înţelegeri clare ce reprezintă partea de vîrf a listei mai degrabă defavorizează partidul, decît îl favorizează.

Europa Liberă: Se tot vorbeşte despre votul etnic - cum se vede acest, dacă se vede în liste sau credeţi că minorităţile etnice îşi încredinţează interesele reprezentanţilor majorităţii etnice ca unui frate mai marte?


Anatol Ţăranu: Nu, nu este aşa. În R. Moldova cu adevărat există acest vot etnic şi el, practic, pereclitează mersul bun al vieţii politice din R. Moldova. Acest lucru se explică prin faptul că el este unul categoric solidar şi el se fixeaxă, se acumulează într-o anumită zonă a eşichierului politic. În cazul dat, este vorba despre PCRM, care prin retorica sa absolut demagogică referitoare la orientarea sa spre Rusia de fapt captează interesele şi orientările rusolingvilor din R. Moldova. Ca rezultat, comuniştii primesc un bonus suplimentar care le permite în permanenţă să domine scena politică.

Dar acest vot etnic vorbeşte despre insuficienţa pe care o demonstrează partidele democratice la capitolul captării voturilor minorităţilor, dar în acelaşi timp şi despre faptul că moldovenii, românii moldoveni din R. Moldova nu sunt capabili la o solidaritate naţională în problemele cheie ale dezvoltării ţării noatre şi acest lucru este foarte supărător şi iarăși, repet, denaturează substanţial viaţa politică a republicii în sensul exprimării orientării noastre geostrategice sau geopolitice.

Europa Liberă: Luînd în consideraţie aceste liste şi acest început de campanie, în ce măsură credeţi că absenteismul, aşa cum s-a spus în repetate rînduri pînă acum, va rămîne cea mai acută problemă a acestor alegeri.

Anatol Ţăranu: Experiența referendumului demonstrează că acest lucru este foarte real şi dezamăgirea care există îndeosebi în zona electoraltului cu viziuni democratice vorbeşte despre faptul că noi ne-am putea ciocni cu acest efect la aceste alegeri. Absenteismul politic devine o problemă pentru R. Moldova, iar părţile mai conservatoare ale societăţii, care de obicei sunt şi foarte disciplinate, iar acest lucru l-a demonstrat referendumul, iarăşi ar putea să determine soarta ţării noastre. Este nevoie ca partidele politice să depună eforturi susţinute în ceea ce priveşte mobilizarea propriului electorat.

Europa Liberă: Vă mulţumim mult, domnule Ţăranu.
XS
SM
MD
LG