Linkuri accesibilitate

Autorităţile de la Budapesta estimează că va dura un an până ce urmările catastrofei vor fi înlăturate.


Autorităţile Ungariei au deschis o anchetă penală asupra scurgerii de mâl toxic de la o uzină de bauxită din vestul ţării. Detalii despre cea mai mare catastrofă chimică din istoria Ungariei, de la Mircea Ţicudean.

Torentul de mâl toxic de la uzina din oraşul unguresc Ajka a inundat câteva sate, lăsând în urmă patru morţi, pagube materiale şi un dezastru ecologic care, dacă mâlul ajunge în Dunăre, ar putea afecta şi alte ţări din estul Europei. La trei zile după catastrofă, nu este încă limpede care a fost cauza spargerii digului de la rezervorul de deşeuri ale uzinei din Ajka.

Într-o primă declaraţie oficială, la 5 octombrie, premierul Ungariei, Viktor Orban, a sugerat că de data aceasta, de vină nu este natura. Premierul Ungariei a spus că a ordonat ministerului de interne să investigheze răspunderea pentru catastrofă şi că deocamdată nu există indicii care să sugereze cauze naturale. „Iar dacă un dezastru nu are cauze naturale – a continuat Orban – atunci e cel mai probabil un dezastru provocat de oameni.” Viktor Orban a mai spus că autorităţile au fost prinse pe picior greşit, amintind că o inspecţie recentă la uzina din Ajka nu a găsit nimic suspect la instalaţiile de securitate.

O purtătoare de cuvânt a poliţiei din Ungaria, Monika Benyi, a declarat pentru Associated Press că una din cauzele posibile cercetate este neglijenţa în serviciu. Cei patru oameni ucişi de torentul toxic erau toţi din Kolontar, satul cel mai apropiat de uzină. O locuitoare a satului a spus că ea înşăşi a fost prinsă în valul de noroi roşu, care curgea cu viteza apei. S-a ţinut cât a putut de strâns de gardul propriei case, în care stă de 17 ani, şi a scăpat cu viaţă. Jozsef Holzer, un sătean care de două zile curăţă cu lopata noroiul din gospodărie, inclusiv animalele domestice ucise, spune că la Kolontar, după ce s-a întâmplat, nu va mai fi viaţă.

Autorităţile de la Budapesta, preocupate în prezent să astupe gaura din digul de la Ajka, estimează că va dura un an până ce urmările catastrofei vor fi înlăturate. Oficialii din ţările dunărene din aval de Ungaria, Serbia, România, Bulgaria şi Ucraina, se tem că prin afluenţi substanţele toxice vor ajunge în Dunăre. Peter Weller, de la Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării, crede însă că riscul unei expansiuni toxice de proporţii regionale este redus, dar atrage atenţia că metalele grele, dacă ajung în apă, se infiltrează în plantele acvatice, sunt consumate apoi de peşti şi în sfârşit de oameni – aşa că riscurile pentru sănătatea populaţiei, pe termen scrut şi mediu, sunt reale.
XS
SM
MD
LG