Linkuri accesibilitate

În dosarele penale şi contravenţionale, statul este obligat să ofere un avocat din oficiu dacă împricinatl nu poate să-şi permită să achite onorariu unui avocat ales.

Dreptul la apărare este protejat de Constituţie, iar realizarea practică a acestui drept arată starea de lucruri în ceea ce priveşte accesul la o justiţie corectă. La modul teoretic, statul oferă asistenţă persoanelor care nu au bani ca să plătească serviciile avocaţilor, atunci când ajung să bată pragurile organelor drept şi ale instanţelor de judecată. Cu toate acestea, mulţi cetăţeni se plâng că nu li s-a făcut dreptate şi că avocaţii nu le-au apărat cum se cuvine drepturile.

Petru Ciolacu din Chişinău, la cei 74 de ani ai săi, nu-şi poate trăi liniştit bătrânețile din cauză că de 10 ani tot umblă prin instanţele de judecată, să recupereze o datorie pentru casa pe care a vândut-o unor buni prieteni de familie. Petru Ciolacu este supărat pe justiţie că nu se mai termină procesele, dar şi pe avocaţi, care, spune el, ar fi pactizat cu partea adversă, după care s-ar fi înţeles cu judecătorul şi, într-un final, au şi luat bani de la el, fără să fi prestat serviciile juridice promise.

Petru Ciolacu „El a luat casa si m-a amăgit. Acolo sunt două recipise în care el se obligă că în timp de o lună de zile achită suma de 19 mii 41 dolari. Da el nu i-a achitat. Şi nici un judecător nu a atras atenţie la asta şi avocaţii pe care i-am avut tot nu au pus întrebarea asta. Au lucrat la două părţi, de acolo au luat bani şi mie mi-au făcut totul ca să respingă. Eu am 6 clase învăţate şi ei ştiu că eu sunt bătrân şi aşteaptă să mor şi atunci se va termina procesul de judecată”.

Şi cum adevărul întotdeauna este undeva pe la mijloc, am încercat să facem lumină în hăţişul relaţiei client - avocat şi să vedem cum trebuie să procedeze şi unde să se adreseze cetăţeanul, care, ajuns la ananghie, are nevoie de asistenţă juridică calificată.

Janeta Hanganu
Iată ce ne-a spus avocata Janeta Hanganu: ”În dosarele penale şi contravenţionale, statul este obligat să-i ofere cetăţeanului un avocat din oficiu dacă persoana nu poate să-şi permită să achite onorariu unui avocat ales. În cazurile civile, pentru moment, nu există obligaţia statului de a oferi o asemenea asistenţă juridică gratuită. Însă sunt anumite proiecte pilot, care au fost iniţiate de către Fundaţia Soros, care asigură asistenţă juridică persoanelor, inclusiv în cauze civile, din partea avocaţilor publici, care sunt avocaţi cu licenţă, dar care sunt finanţaţi de stat. Când o persoană are nevoie de asistenţă juridică, daca nu şi-o permite, merge la aceste oficii teritoriale de asistenţă juridică, unde i se desemnează un avocat public, care îi acordă asistenţă calificată”.

Persoana care recurge la asistenţa unui avocat trebuie să încheie un contract în care să stipuleze foarte clar natura serviciilor juridice pe care urmează să le presteze avocatul şi plata pentru aceste servicii. Avocatul, la rândul său, este obligat să înregistreze contractul şi să elibereze bonuri de plată pentru sumele încasate. Chiar dacă este de datoria avocatului să explice clientului său detaliat prevederile contractului, întrucât el este actorul profesionist în această relaţie, totuşi cetăţeanul trebuie să fie vigilent, să fie atent la toate detaliile, inclusiv la etapa procesului în instanţele de judecată pentru care este încheiat contractul, spune Janeta Hanganu. Potrivit ei, cetăţenii de multe ori cred că suma achitată este pentru întreg procesul de judecată, însă în contractul semnat de ei scrie foarte clar că avocatul acordă servicii doar pentru instanţa primară, de exemplu.

Totuşi, ce trebuie să facă cetăţeanul când nu beneficiază de o apărare calificată?

Janeta Hanganu: „O soluţie ar fi rezilierea contractului şi rambursarea sumei de bani nelucrate. O altă soluţie ar fi o plângerea la Comisia de etică şi disciplină a Baroului avocaţilor. Din 2007 această comisie este foarte activă. Examinează toate plângerile care vin la Barou, cel puţin odată în lună comisia se întruneşte. Au existat şi decizii de lipsire de licentă a avocaţilor care nu şi-au făcut lucrul cu bună credinţă. Dar, de regulă, sunt sancţiuni de avertisment, mustrare care, dacă se repetă, pot duce la lipsirea de licenţă. Persoanele însă trebuie să înţeleagă că lipsa unui contract nu poate fi reparată de Barou. Plângeri mai grave la poliţie şi la procuratură sunt posibile doar atunci când situaţia este gravă şi ar fi ultima soluţie. Au existat plângeri la Comisia de etică şi disciplină, precum că avocatul ar fi cerut bani ca să rezolve aşa-numita întrebare, după care a dispărut. Desigur, nu exista un contract. Încasarea de bani pentru un pretins trafic de influenţă este infracţiune. Clientul din păcate şi-a făcut-o singur cu mâina lui, căutând soluţii corupte pentru o problemă juridică”.

Comisia de etică şi disciplină a Baroului avocaţilor însă nu are competenţa să cerceteze plângerile cetăţenilor şi să aplice sancţiuni în cazul juriştilor care practică avocatura fără să dispună de licenţă de avocat. La modul practic, aceşti avocaţi nu pot fi traşi la răspundere pentru activităţile de asistenţă juridică pentru că nu au calitatea de avocat. Este ca şi cum o moaşă voluntară ar fi absolvită de pedeapsa pentru o eroare medicală fatală dacă nu are studiile corespunzătoare de moaşă.

Din anul 2011, conform ultimelor modificări operate la Legea cu privire la avocatură, persoanele fără licenţă de avocat nu vor mai putea apăra cetăţenii în instanţele de judecată. Măsura o contestează însă mai mulţi jurişti, pe motiv că introducerea unui filtru pentru avocaţi neaveniţi nu garanzează înbunătăţirea actului de apărare în faţa instanţei.
XS
SM
MD
LG