Linkuri accesibilitate

Prefacerile din învățămînt nu înlătură carențe vechi, crează însă probleme noi


Eleve din Molești

Eleve din Molești

Optimizarea rețelei de școli aduce cu sine spectrul șomajului sau al navetei, predarea opțională a religiei pune probleme de rit.

Noul an şcolar a început sub auspiciile schimbărilor în sistemul de educaţie. Reorganizarea şcolilor medii şi a celor profesionale, simplificarea programei şcolare şi optimizarea reţelei de şcoli prin închiderea unora în satele cu puţini copii şi deschiderea şcolilor de circumscripţie sînt doar cîteva din marile transformări în învăţămînt anunţate de guvern. Cum văd aceste schimbări profesorii şcolari care îşi sărbătoresc azi ziua profesională?

Multe schimbări, dar puţine motive de bucurie, astfel rezumă starea de lucruri din învăţămînt Claudia Osipov director-adjunct al şcolii auxiliare din satul Popeasca, raionul Ştefan-Vodă,

Claudia Osipov: „Este foarte mic salariul profesorului. Eu personal ca profesoară trebuie să întreţin o vacă şi un ocol cu găini aşa ca să supravieţuim”.

Ecaterina Guţu din Baimaclia, Căuşeni: „Adică au ajutat profesorii de la sate şi le-au dat pămînturi. Dar ce-au făcut? I-au făcut agricultori pe profesori. Profesorii pensionari sînt nevoiţi să muncească în continuare şi atunci apar probleme cu profesorii tineri care nu au loc de muncă, nu sînt ore. Uneori este nevoit să ia nişte ore la care nu-i specialist, dar se recalifică ca să poată exista”.

Pe lîngă multe altele, Ministerul Educaţiei şi-a propus în acest an optimizarea reţelei de şcoli, adică deschiderea aşa-numitelor şcoli de circumscripţie şi închiderea şcolilor considerate fără perspectivă. Gimnaziul din Baimaclia urmează să fie una din şcolile de tip nou. Am întrebat-o pe Ecaterina Guţu cu ce ochi privesc la această perspectivă nu prea îndepărtată sătenii şi profesorii din localitatea vecină care va rămîne fără şcoală.

Ecaterina Guţu: „Profesorii sînt îngrijoraţi c-or rămîne fără lucru. Unde-o să fie loc de muncă o să se aranjeze. Dacă o să fie. E problematic şi aici, să admitem că vin 7 copii dintr-o clasă anume unde sînt 20 se fac 27 şi atunci e o clasă şi atunci nu apar ore şi nu apar locuri în plus de muncă. Părinţii evident că sînt cam neliniştiţi pentru faptul că copilulu trebuie să se scoale cu noaptea în cap şi plus la asta drumurile...sînt problematice drumurile”.

Altă noutate pentru şcolile moldoveneşti este şi predarea opţională a religiei, o disciplină pentru care şcolile nu au primit încă manuale, în afară de nişte recomandări pentru cei care urmează să o predea, după cursuri de calificare.

În satul Cupcui din raionul Leova, legată de predarea religiei a apărut „o problemă în plus”, a mărturisit directoarea gimnaziului din localitate Tatiana Revenco Europei Libere: „Preotul din sat e de la Mitropolia Basarabiei şi n-are studii pedagogice. Şi la noi mulţi din sat sînt de la Mitropolia Moldovei. Iată şi asta-i o problemă. Iată şi asta-i o problemă la care nu s-au gîndit de sus de la Guvern. Ca atare aceeaşi religie, sîntem creştini ortodocşi dar totuşi acei merg stil nou, noi mergem pe stil vechi. Şi ştiţi că părinţii în privinţa asta tot au unele obiecţii”.

O schimbare ar trebui considerată şi introducerea obligatorie în statele de personal ale şcolilor a psihologilor, ceea ce spun profesorii că nu s-a întîmplat. Lucru explicabil în condiţiile în care, după cum anunţase ministerul educaţiei la început de an şcolar, nu toate posturile de profesori au fost ocupate. L-am întrebat pe Vasile Anton care este colaborator la Direcţia de învăţămînt din Anenii Noi dacă în acest raion sînt şcoli fără profesori .

Vasile Anton: „N-avem specialişti într-un gimnaziu care se află într-un sat îndepărtat şi-i mic satul acesta. Şi acolo-s ore puţine: cinci ore de biologie şi cinci de chimie. Cine o să se ducă la 12 ore?”

„Învăţămîntul s-a aflat tot timpul într-o transformare”, este părerea unei directoare de la Chişinău, unde, recunoaşte directoarea, şcolile sînt mai mult sau mai puţin dotate, unde nu lipsesc specialiştii iar profesorii au mai multe posibilităţi să adauge la salariul modest pe care-l primesc. Pe Lidia Prisăcari de la liceul Matei Basarab din capitală o nelinişteşte altceva.

Lidia Prisăcari: „Dar totuşi eu cred că cea mai mare problemă asta-i problema motivării pentru învăţătură la elevi. Să-i motivăm să înveţe bine. Pur şi simplu eu cred că într-o ţară nu numai ... da, trebuie să fie oameni învăţaţi dar totuşi trebuie să fie şi locuri de muncă unde trebuie să lucreze aceşti oameni. Şi-i foarte regretabil că atunci cînd faci un sondaj la copii ei mai mulţi spun că vor să plece de aici. Şi asta-i foarte dureros”.
XS
SM
MD
LG