Desi a acceptat pe durata carierei sale functii politice oarecum incompatibile cu studiile de istoric, Valeriu Pasat a ramas fidel acestei vocatii. Nici macar studiile diplomatice facute la Academia ministerului de externe de la Moscova nu l-au putut determina sa renunte la pasiunea pentru descoperirea trecutului. Pasat a recunoscut recent ca a scris cele mai multe pagini fiind în ... închisoare.
Valeriu Pasat si-a început ascensiunea în toiul perestroicai gorbacioviste, când colabora cu Institutul de Istorie, desi era în fruntea sectiei pentru ideologie a Comitetului orasenesc Chisinau al Partidului Comunist din Moldova. Din 1992 pâna în 1997, a lucrat la ambasada de la Moscova, mai întâi consilier, apoi în calitate de ambasador. Revenit în tara, a acceptat propunerea presedintelui Petru Lucinschi de a deveni ministru al Apararii fara grad militar, ceea ce era o performanta pentru conditiile Moldovei. În acelasi an, 1997, negociaza tranzactia de vânzare catre Statele Unite a 21 de avioane Mig-29, cu capacitati port-nucleare, lot pentru care s-a spus ca ar fi existat si alte oferte, mai consistente, însa din partea unor tari aflate pe o asa-numita lista neagra la Washington pentru proliferarea terorismului.
Dar, ceea ce s-a prezentat la acel moment drept un atu, adica pretul mai mic cu care au fost vândute Mig-urile unui aliat si partener de dezvoltare al Moldovei, s-a transformat ulterior în motiv pentru arestarea lui Valeriu Pasat de catre autoritatile comuniste, cei drept, abia dupa 7 ani, în preajma alegerilor parlamentare din 2005. De altfel, Valeriu Pasat a fost singura oficialitate din Moldova decorata cu ordinul Prieteniei, Drujba, al Federatiei Ruse. În functia de ministru al Apararii, Valeriu Pasat a facut si el un gest mult speculat si mediatizat: i-a conferit gradul de colonel Mitropolitului Chisinaului si Întregii Moldove Vladimir.
În 1999, prin decretul prezidential al lui Petru Lucinschi, Valeriu Pasat devine ministru al Securitatii - institutie scoasa în scurt timp din subordinea guvernului si reorganizata într-un serviciu de informatii si securitate, subordonat parlamentului si coordonat de seful statului. Valeriu Pasat ramâne directorul SIS-ului si sub guvernarea comunista, dar în mai putin de un an de zile a fost demis, în conditii obscure. În februarie 2004, devine consilierul pentru relatii economice externe al lui Anatoli Ciubais, seful gigantului energetic rusesc RAO ES.
Peste un an, revenit la Chisinau în preajma alegerilor parlamentare, a fost arestat pentru presupusa prejudiciere a bugetului de stat, urmare a tranzactiei cu avioanele Mig si vânzarii câtorva lansatoare de rachete de tip Uragan. Dupa un an de detentie preventiva a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Între timp, i s-a incriminat si tentativa de deturnare a alegerilor din 2005 si organizare a unei lovituri de stat, inspirate de Moscova, acuzatii proliferate de liderul PPCD Iurie Rosca, dar care nu au fost probate prin niciun fel de proceduri legale.
Cu un dosar la CEDO împotriva guvernului moldovean, Valeriu Pasat a fost eliberat în 2007, dupa o întâlnire la Moscova a lui Vladimir Voronin cu Vladimir Putin, întâlnire ce a precedat si ridicarea embargoului rusesc la vinurile moldovenesti. Pasat spune ca pentru eliberarea sa au intervenit nu numai Rusia, dar si Uniunea Europeana, si Statele Unite.
Valeriu Pasat recunoaste ca încarcerarea sa la comanda, dar si cercetarea arhivelor ce atesta fara tagada prigonirea bisericii de catre autoritatile sovietice i-au fortificat credinta în Dumnezeu. Având sustinerea Mitropolitului Vladimir, în mai 2010 lanseaza ideea organizarii unui referendum pentru predarea obligatorie a bazelor religiei ortodoxe în scoala. Devine presedinte al Partidului Umanist, iar în aceasta calitate anunta si al doilea sau proiect de anvergura – reorientarea Moldovei de la Vest spre Est pe motiv ca integrarea Moldovei în Uniunea Europeana ar fi un proiect utopic, cel putin în urmatoarele trei decenii.
Între timp, Guvernul decide predarea din toamna, în mod optional a religiei în scoli, iar Curtea de Apel îi respinge initiativa colectarii semnaturilor pentru referendum. Valeriu Pasat se declara însa hotarât sa continue colectarea de semnaturi în favoarea organizarii unui referendum privind predarea bazelor Ortodoxiei si da asigurari ca va atinge acest scop.
Valeriu Pasat si-a început ascensiunea în toiul perestroicai gorbacioviste, când colabora cu Institutul de Istorie, desi era în fruntea sectiei pentru ideologie a Comitetului orasenesc Chisinau al Partidului Comunist din Moldova. Din 1992 pâna în 1997, a lucrat la ambasada de la Moscova, mai întâi consilier, apoi în calitate de ambasador. Revenit în tara, a acceptat propunerea presedintelui Petru Lucinschi de a deveni ministru al Apararii fara grad militar, ceea ce era o performanta pentru conditiile Moldovei. În acelasi an, 1997, negociaza tranzactia de vânzare catre Statele Unite a 21 de avioane Mig-29, cu capacitati port-nucleare, lot pentru care s-a spus ca ar fi existat si alte oferte, mai consistente, însa din partea unor tari aflate pe o asa-numita lista neagra la Washington pentru proliferarea terorismului.
Dar, ceea ce s-a prezentat la acel moment drept un atu, adica pretul mai mic cu care au fost vândute Mig-urile unui aliat si partener de dezvoltare al Moldovei, s-a transformat ulterior în motiv pentru arestarea lui Valeriu Pasat de catre autoritatile comuniste, cei drept, abia dupa 7 ani, în preajma alegerilor parlamentare din 2005. De altfel, Valeriu Pasat a fost singura oficialitate din Moldova decorata cu ordinul Prieteniei, Drujba, al Federatiei Ruse. În functia de ministru al Apararii, Valeriu Pasat a facut si el un gest mult speculat si mediatizat: i-a conferit gradul de colonel Mitropolitului Chisinaului si Întregii Moldove Vladimir.
În 1999, prin decretul prezidential al lui Petru Lucinschi, Valeriu Pasat devine ministru al Securitatii - institutie scoasa în scurt timp din subordinea guvernului si reorganizata într-un serviciu de informatii si securitate, subordonat parlamentului si coordonat de seful statului. Valeriu Pasat ramâne directorul SIS-ului si sub guvernarea comunista, dar în mai putin de un an de zile a fost demis, în conditii obscure. În februarie 2004, devine consilierul pentru relatii economice externe al lui Anatoli Ciubais, seful gigantului energetic rusesc RAO ES.
Peste un an, revenit la Chisinau în preajma alegerilor parlamentare, a fost arestat pentru presupusa prejudiciere a bugetului de stat, urmare a tranzactiei cu avioanele Mig si vânzarii câtorva lansatoare de rachete de tip Uragan. Dupa un an de detentie preventiva a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Între timp, i s-a incriminat si tentativa de deturnare a alegerilor din 2005 si organizare a unei lovituri de stat, inspirate de Moscova, acuzatii proliferate de liderul PPCD Iurie Rosca, dar care nu au fost probate prin niciun fel de proceduri legale.
Cu un dosar la CEDO împotriva guvernului moldovean, Valeriu Pasat a fost eliberat în 2007, dupa o întâlnire la Moscova a lui Vladimir Voronin cu Vladimir Putin, întâlnire ce a precedat si ridicarea embargoului rusesc la vinurile moldovenesti. Pasat spune ca pentru eliberarea sa au intervenit nu numai Rusia, dar si Uniunea Europeana, si Statele Unite.
Valeriu Pasat recunoaste ca încarcerarea sa la comanda, dar si cercetarea arhivelor ce atesta fara tagada prigonirea bisericii de catre autoritatile sovietice i-au fortificat credinta în Dumnezeu. Având sustinerea Mitropolitului Vladimir, în mai 2010 lanseaza ideea organizarii unui referendum pentru predarea obligatorie a bazelor religiei ortodoxe în scoala. Devine presedinte al Partidului Umanist, iar în aceasta calitate anunta si al doilea sau proiect de anvergura – reorientarea Moldovei de la Vest spre Est pe motiv ca integrarea Moldovei în Uniunea Europeana ar fi un proiect utopic, cel putin în urmatoarele trei decenii.
Între timp, Guvernul decide predarea din toamna, în mod optional a religiei în scoli, iar Curtea de Apel îi respinge initiativa colectarii semnaturilor pentru referendum. Valeriu Pasat se declara însa hotarât sa continue colectarea de semnaturi în favoarea organizarii unui referendum privind predarea bazelor Ortodoxiei si da asigurari ca va atinge acest scop.
