Linkuri accesibilitate

Ecologic și energetic Moldova este departe de a fi o Elveție a Estului

E toamna anului 2010, e începutul mileniului trei. În Republica Moldova însă ai deseori impresia că timpul a încremenit. Iată, bunăoară, în aceste zile sînt foarte căutate lemnele pentru foc. Deşi sînt mai scumpe ca oricînd, vînzătorii de lemne nu duc lipsă de cumpărători. Aceştia din urmă spun că e mult mai ieftin să-ţi încălzeşti casa cu lemne decît cu gaze naturale. Şi scumpirea perenă a metrului cub de gaze naturale a favorizat vînzătorii de vreascuri şi lemne.

Faptul că încălzitul cu lemne e atît de popular în Republica Moldova şi în anul 2010 e o dovadă grăitoare că lucrurile merg prost în ţara pe care unii conducători o vor o Elveţie a Estului. Ai impresia că modernizarea ne-a ocolit pe anumite segmente. În ciuda jeep-urilor şi land-rover-urilor nărăvaşe care au umplut străzile capitalei, la ţară lumea se încălzeşte ca în epoca lui Ştefan cel Mare.

Şi mai ciudat e că lemnele sînt atît de jinduite după ce guvernanţii au anunţat cu surle şi trîmbiţe marea gazificare a ţării, conectarea mai tuturor localităţilor la gazoducte. Prin urmare, gaze avem, dar tot lemnele sînt mai de nădejde!

Nu poate fi trecut cu vederea nici aspectul ecologic. Fireşte, ne putem imagina că toate aceste mormane de lemne solicitate de popor sînt aduse din taigaua siberiană, dar şi mai verosimil e faptul că sînt tăiaţi pentru foc copacii patriei. Ne putem imagina că toate lemnele cu care se încălzesc oamenii sînt nişte copaci uscaţi, muribunzi, dar se ştie că poporul, cînd simte frigul, iar pensia nu-i ajunge de mîncare, se mai strecoară în pădure şi taie tot ce-i iese în cale. Şi cum patria nu e prea împădurită, se poate lesne presupune ce viitor vor avea pădurile moldoveneşti dacă încălzitul cu lemne va dura. Iar el deocamdată pare veşnic.
XS
SM
MD
LG