Linkuri accesibilitate

Discursul de la Bremen al lui Christian Wulff - elogii și critici


Poarta Brandenburg

Poarta Brandenburg

„Au lipsit cîteva propoziţii despre sechelele RDG-iste şi trecutul RDG-ist”.

Cuvîntarea programatică a preşedintelui federal, Christian Wulff, rostită cu prilejul celor două decenii de la unificarea celor 2 Germanii, a stîrnit, în general, ecouri favorabile. Pînă şi şeful grupului parlamentar post-comunist, controversatul politician est-german Gregor Gysi, i-a acordat cuvîntării un calificativ pozitiv. Într-un interviu radio, Gysi a spus că preşedintele a explicat pe înţelesul tuturor că desăvîrşirea unităţii germane poate avea loc doar dacă integrarea tuturor va reuşi, deci nu doar integrarea est-vest. În esenţă, Wulff a ţinut o cuvîntare bună, a conchis Gysi în interviul acordat postului de radio "Südwestrundfunk".

Cuvinte de laudă a avut şi preşedintele Consiliului Central al musulmanilor din Germania, Aiman Mazyek. El a apreciat mai ales declaraţia lui Wulff că el doreşte să fie preşedintele tuturor cetăţenilor, deci şi cel al musulmanilor din Germania. Potrivit lui Mazyek, această declaraţie a lui Wulff a fost percepută ca un semnal limpede adresat musulmanilor că ei nu sunt consideraţi drept cetăţeni de clasa a 2-a.

În mult lăudatul pasaj central din cuvîntarea amintită, Wulff a exprimat ideea că numai un stat deschis pentru alte culturi poate avea în viitor puterea necesară de integrare a tuturor cetăţenilor săi: „Creştinismul face parte din Germania, iudaismul este o parte integrantă a Germaniei. Între timp şi islamul aparţine de Germania.“

Fără a se referi direct la polemicile care au dominat dezbaterile ultimelor săptămîni, legate de tezele lui Thilo Sarrazin privind refuzul musulmanilor de a se integra în societatea germană, Wulff a precizat că Germania demult este o ţară de imigraţie. Pornind de la aspectul diversităţii în contextul unităţii germane preşedintele s-a referit pe larg şi la problematica integrării răsăritului.

Deşi a apreciat discursul prezidenţial, fostul disident şi activist civic est-german, teologul Friedrich Schorlemmer este de părere că şeful statului a neglijat un aspect important legat de trecutul comunist al landurilor răsăritene: „În principiu sunt de acord să privim spre viitor. Au lipsit, însă, cîteva propoziţii despre sechelele RDG-iste şi trecutul RDG-ist. Totodată ar fi trebuit să existe măcar o trimitere la aversiunea multor oameni faţă de democraţie, în est şi în vest, care se manifestă printr-o distanţare faţă de sistemul nostru democratic.“

Dacă 48 la sută dintre germani sunt de părere că procesul unificării a reuşit, iar 47 la sută nu împărtăşesc această opinie, atunci trebuie să recunoaştem că mai există anumite probleme nerezolvate, a spus Schorlemmer într-un interviu acordat postului naţional de radio.

La anumite probleme nerezolvate s-a referit şi ex-disidentul Joachim Gauck, cel care a fost primul director al Oficiului Federal pentru administrarea arhivei fostei Securităţi est-germane, Stasi. Într-un interviu acordat aceluiaşi post de radio, Gauck s-a referit la nostalgia comunismului şi la promovarea unei false imagini a trecutului dictatorial: „Trebuie să fim în stare să-i caracterizăm diferenţiat pe cei care au luptat pentru valorile libertăţii şi cei care ne-au răpit aceste libertăţi. Din cauza acestei imposibilităţi mulţi occidentali şi-au creat o imagine prea tolerantă pentru că ei nu sunt în stare să definească dimensiunea dictatorială a comunismului.“
XS
SM
MD
LG