Linkuri accesibilitate

Trenul de pasageri Chişinău-Odesa şi-a reluat circulaţia de la 1 octombrie, după o pauză de 4 ani.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem ca de obicei cu ştirile. Liliana Barbăroşie trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul de externe al Kazahstanului, Kanat Saudabayev a salutat reluarea cursei Chişinău-Odesa prin regiunea transnistreană. Saudabayev a precizat că decizia reprezintă rezultatul eforturilor depuse de părţi şi mediatori în negocierile privind rezolvarea conflictului transnistrean. Oficialul kazah a amintit că problema transnistreană va fi inclusă pe ordinea de zi a summitului OSCE de la începutul lunii decembrie la Astana.

Premierul Vlad Filat s-a întâlnit cu liderul transnistrean Igor Smirnov, în timpul meciului între FC Sheriff Tiraspol şi Dinamo Kiev din 30 septembrie. Seviciul de presă al Guvernului informează că Filat şi Smirnov au discutat despre relansarea cursei Chişinău-Odesa prin regiunea transnistreană şi s-au înţeles să reconecteze reţelele de telefonie fixă de pe cele două maluri ale Nistrului. Este a doua oară când premierul Vlad Filat merge la Tiraspol pentru a asista la un meci de fotbal. Prima data, pe 25 august, premierul a asistat la meciul FC Sheriff - FC Basel.

Ucraina l-a numit pe Igor Harcenko în calitate de nou reprezentant special în negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean. Anterior, el a fost ambasador al Ucrainei în Polonia şi Marea Britanie. Igor Harcenco îl va înlocui pe fostul reprezentant special al Kievului la negocieri, Victor Krîjanovski.

Secretarul general al Aliantei Nord Atlantice, Anders Fogh Rasmussen a declarat ca NATO ramine ferma in ceea ce priveste aderarea la un moment dat a Georgiei si a laudat contributia acestei tari in operatiunile NATO din Afganistan. Rasmussen a inaugurat la Tbilisi un birou NATO care va coordona colaborarea Aliantei cu Georgia. La summitul NATO din aprilie 2008, Georgia si Ucraina nu au primit asa numitul " Plan de Actiune pentru Aderare," ( MAP) din cauza temerilor exprimate de unele din tarile aliantei ca aceasta decizie ar inrautati prea mult relatiile NATO cu Rusia. In 2008, in vara a avut loc razboiul ruso-georgian in urma caruia Rusia a recunscut independenta regiunilor separatiste ale Georgiei, Abhazia si Osetia de Sud.

Economia Moldovei se restabileste treptat dupa recesiune, se arata intr-un comunicat de presa al reprezentantului Fondului Monetar International in Moldova, Tokhir Mirzoev. Potrivit declaratiei, in prima jumtatate a acestui an economia moldoveaneasca indica "o crestere sanatoasa, executarea bugetului se realizeaza cu succes, iar politicile promovate de Banca Nationala a Moldovei au tinut in friu presiunile inflantioniste".

Cetatenii Republicii Moldova ar putea calatori liber in spatiul Uniunii Europene fara a avea nevoie de vize, peste un an si jumatate, daca autoritatile moldovenesti vor indeplini toate angajamentele pe care si le-au luat in fata partenerilor din Uniunea Europeana – a anuntat ministrul de externe Iurie Leanca, după reuniune a miniştrilor de experne din UE la Chişinău. Iurie Leancă a precizat că la sfarsitul lui octombrie o delegatie a Uniunii Europene va veni in Moldova pentru a analiza etapa actuala a reformelor.

Statele Unite sprijină aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi îndeamnă guvernul de la Chişinău să continue procesul de integrare europeană. Declaraţia îi aparţine asistentului adjunct al Secretarului de stat american, Daniel Russell care s-a întâlnit la Chişinău cu premierul Vlad Filat. La întâlnire a participat şi ambasadorul SUA în Republica Moldova, Asif J. Chaudhry.

Ziarul „The New Times” de la Moscova a publicat o scrisoare a fostului primar al capitalei, Iurii Lujkov, adresată preşedintelui Dmitrii Medvedev. În scrisoare, Lujkov compară metodele preşedintelui Medvedev cu practicile staliniste şi acuză că în Rusia nu există democraţie. Fostul primar al Moscovei condamnă şi atacurile din presă împotriva sa. Purtătoarea de cuvânt al preşedintelui Medvedev a anunţat că liderul rus a citit scrisoare fostului primar al capitalei, însă că rămâne neclintit în decizia luată. Într-un interviu pentru „The New Times”, Iurie Lujkov a declarat că nu va ataca în instanţa de judecată decizia preşedintelui de a-l demite.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Aşadar, de la 1 octombrie a fost reluată, după o pauză de patru ani, circulaţia trenului de pasageri Chişinău-Odesa, prin regiunea transnistreană. Vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Victor Osipov a declarat, într-un interviu pentru radio Europa Liberă că decizia a fost luată la solicitarea autorităţilor de la Tiraspol, dar şi a pasagerilor care utilizează acest traseu – decizie sprijinită puternic de UE şi pregătită prin negocieri timp de aproape un an de zile. Cu Victor Osipov a stat de vorbă la scut timp după plecarea trenului colegul nostru Alexandru Canţâr:

Europa Liberă: Dle Osipov, aţi fost pe peronul gării şi înţelegem că trenul a plecat în siguranţă, cu toate fanfarele şi alifiile. Cu suficienţi pasageri însă?

Victor Osipov
Victor Osipov
: Fără fanfare, dar cu foarte multă lume pe peron. De altfel, trenul a plecat şi la modul direct asta este prima noutate a zilei, dar şi o noutate, aşa cum aţi remarcat, pentru ultimii patru ani de zile. Pasageri au fost şi unii de onoare, vreau să menţionez. Dar cei mai importanţi sunt oamenii simpli care, deşi probabilitatea şi încrederea unora în special că acest obiectiv va fi atins, că acest tren va fi relansat era foarte scăzută, s-au găsit oameni simpli care au nevoie de acest serviciu de transport şi şi-au luat în mod normal bilete, iar acum sunt în drum spre Odesa. Dar vroiam să zic că sunt şi pasageri deosebiţi – ambasadorul Ucrainei în RM, Serghei Pirojkov a plecat la Odesa astăzi cu trenul.

Europa Liberă: Înţeleg că sub aspectul politic şi al eforturilor de reglementare a conflictului reluarea circulaţiei acestui tren de pasageri are importanţă certă. Sub aspectul economic şi al confortului pasagerilor însă – şi sunt 5 ore de călătorit până la Odesa, mult mai puţin cu microbuzul, autobuzul, apoi controalele din mers ş.a.m.d. – ar fi justificat?

Victor Osipov: Sunt multe întrebări, nu că ar fi prea multe, dar aveţi dreptate. Întîi de toate, sub aspectul confortului. Nu este vorba despre vechiul tren diesel care era pe timpurile sovietice şi care, utilizat la distanţe scurte, nu prezenta un nivel înalt de confort. Este un tren clasic, cu vagoane diferite, inclusiv cu locuri care pot fi folosite pentru culcat, cu vagoane de calitate aşa medie, mai înaltă decît cele de bază, cu un vagon care are şi un bar-restaurant micuţ, deci condiţiile pentru pasageri sunt excelente din punctul acesta de vedere. A fost nevoie de a crea un tren clasic pentru a avea posibilitatea în staţia de la Kuciurgan de a înlocui locomotiva termică pe una electrică, deoarece condiţiile de circulaţie pe teritoriul Ucrainei nu permit poluarea. Aş mai menţiona aici încă un moment – acel tren diesel care fusese reţinut atunci de către Transnistria, cu ocazia acestor negocieri în procesul de pregătire a relansării trenului a fost recuperat de către autorităţile moldoveneşti. Şi acest lucru este important nu atît pentru valoarea trenului în sine, cît pentru a demonstra deschiderea celor din Transnistria în această chestiune. Din punct de vedere economic, aş dori să fac o menţiune. Preţul biletului este comparabil cu preţul pentru autobuz, însă condiţiile, şi mai ales pe timp de iarnă, chiar cu o durată mai mare a drumului, sunt mai bune. Căile Ferate Moldoveneşti au aplicat, aşa cum se face de obicei în cazul transportului de pasageri, un coeficient de reducere a preţului, ceea ce înseamnă că pînă la Kuciurgan preţul este de sub doi dolari, iar restul parcursului, pe teritoriul Ucrainei, este un pic mai înalt. Dar prima sarcină şi cea mai grea a fost deja rezolvată, în continuare vom depune eforturi pentru a îmbunătăţi condiţiile pe un tren care circulă deja.

Europa Liberă: Apropo, controalele vor fi doar transnistrene sau şi ale autorităţilor Republicii Moldova?

Victor Osipov: Sunt proceduri fireşti pentru un tren care circula la nivel internaţional, deci trece pe teritoriul altui stat. Serviciile moldoveneşti vor efectua controalele din mers, astfel încît să nu cauzeze reţineri. Şi noi încă nu avem toată certitudinea, dar sperăm că interesul părţii transnistrene este la fel de a facilita, de a face astfel încît această procedură să fie cît mai scurtă şi să dea cît mai puţină bătaie de cap pasagerilor. Deoarece, vreau să menţionez acest lucru, solicitarea de a reporni trenul Chişinău-Odesa a fost una foarte puternică anume din partea Tiraspolului.

Radu Benea: Vicepermierul pentru reintegrare Victor Osipov, răspunzând întrebărilor lui Alexandru Canţâr de 1 octombrie, ziua în care a fost reluată circulaţia trenului Chişinău-Odesa.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------

Gara Tiraspol
La Tiraspol, trenul a ajuns în staţia feroviară conform orarului, exact la ora 9 şi 11 minute, după o absenţă de 4 ani.

- Внимание, пассажирский поезд 642-ой «Кишинев-Одесса» прибывает на первый путь. Стоянка поезда 7 минут.

În primul tren la Tiraspol au urcat 4 pasageri. Iată ce ne-a spus şefa trenului, Eufrosinia Armaş:

„Primul tren. Ne-au dat această posibilitate, să relansăm trenul de pasageri nr.624, Chişinău-Odesa, care e alcătuit din 5 vagoane şi are 12 însoţitori. Trenul are de tot 400 de locuri. Pentru prima cursă au fost vândute 30 de bilete, exceptând pasagerii care au urcat la Tiraspol. Dacă sunt prea scumpe biletele? Premierul Vlad Filat a răspuns astăzi la această întrebare: deocamdată, sunt primele călătorii, dar pe viitor v-om vedea, preţul biletului nu depinde numai de noi”.

Conducerea căilor ferate din Moldova şi Ucraina au purtat negocieri până în ultima zi în privinţa organizării circulaţiei trenului de pasageri. Au existat mai multe propuneri. În cele din urmă s-au înţeles ca garnitura de tren să fie formată de partea moldoveană, până la hotarul cu Ucraina va fi trasă de o locomotivă dizel, iar în staţia Cuciurgan, feroviarii ucraineni o vor schimba pe una ecologic pură, adică pe o locomotivă cu tracţiune electrică. Pentru transnistreni, preţul biletului până la Odesa este de 78 de ruble transnistrene, aproape 8 dolari, ceea ce este de 1,8 ori mai mult decât pentru o călătorie cu autobuzul. Însă primii pasageri spun că nu preţul contează, ci confortul:

„E foarte comod, pentru că-mi trebuie la gara feroviară. În plus, am genţi, iar la vamă asta-i o problemă. De la Odesa, voi lua mai departe trenul spre Moscova şi pe care nici nu va trebui să-l aştept prea mult. Doar două ore. E foarte comod.

„Este trenul Chişinău-Odesa, nu? Iar mie-mi trebuie la Odesa. În primul rând, de la gara feroviară e mai aproape să ajung la rude. În al doilea rând, controlul vamal şi de grăniceri în tren este mult mai simplu. Nu alergi cu genţile dintr-un loc în altul. În tren există toate condiţiile, mai ales pentru cei în vârstă. Şi nu contează că preţul e de 10-15 dolari. Suportăm, numai condiţii să existe”.


Deocamdată, potenţialii pasageri trasnistreni par să fie deranjaţi numai de faptul că trenul nu opreşte ca mai înainte la staţia „Razdelnaya”. Dar această chestiune în prezent se află în negocieri.

Printre alte avantaje, se află şi acela că locuitrorii Transnistriei vor putea călători în Moldova cu trenul la un preţ de două ori mai mic decât cu transportul auto. Un bilet din Tiraspol până la Chişinău cu trenul îi vor costa 12 ruble, în timp ce cu microbuzul – singurul mijloc de transport care a unit până nu demult malurile Nistrului, preţul biletului e de aproape 30 de ruble transnistrene – sau 3 dolari.
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Dintre evenimentele ce au marcat săptămâna trecută la Tiraspol, se poate menţiona jubileul de 80 de ani a Universităţii Taras Şevcenko. Principala instituţie de învăţământ superior din regiunea transnistreană activează conform standardelor învăţământului din Rusia, iar predarea se face în trei limbi – rusa, ucraineana şi aşa-numita limbă moldovenească, în grafie chirilică. Cei 12 mii de studenţi ai universităţii învaţă la 75 de specialităţi, în cadrul cărora există 270 de specializări. Anul acesta, Universitatea transnistreană a fost certificată de serviciul federal pentru supravegherea învăţământului şi ştiinţei din Federaţia Rusă. În cadrul festivităţilor, rectorul Stepan Beril a spus că diplomele de absolvire sunt echivalente celor din Rusia şi ar trebui să fie recunoscute de toate ţările cu care Moscova are relaţii bilaterale. Însă în practică, a spus Stepan Beril, lucrurile stau altfel, iar explicaţia, în opinia şefului instituţiei, se ascunde în planul politicii. Europa Liberă a încercat să afle de la locuitori ai regiunii transnistrene unde şi-ar dori să înveţe copii lor după absolvirea şcolii?

– Copiii noştri au învăţat în Statele Unite şi Olanda, pentru că suntem cetăţeni ai Israelului.

– Cred că n-are importanţă unde, contează să fie caliate. La noi şi printre pensionari sunt profesori buni, şi printre cei tineri. Nepoata mea umblă la şcoala de muzică, îi place foarte mult. Cred că ar putea să înveţe şi aici, numai apoi să aibă unde munci.

– Am două nepoate, una e în anul 4 la universitate, alta abia a intrat. Însă nu aici, ci la Kiev.

– Nu aici. Mi se pare că studii mai bune se pot obţine peste hotare, spre exemplu în Rusia.

– Într-un alt oraş. De ce? Pentru că la noi studiile nu-s de calitate.

– Desigur, cel mai bine e să faci studii superioare la Moscova. Pentru că acolo există perspective, sunt mai multe şanse să scapi de aici şi să obţii o muncă bine plătită. Şi probabil că există mai multe posibilităţi de viaţă, pur şi simplu, decât la noi la Tiraspol.

– Am auzit că avem şi noi profesori foarte buni, că studiile sunt bune şi copiii noştri, cu diplomele de aici, s-ar putea angaja şi peste hotare.

– La universitate. Aş vrea la Moscova, desigur, dacă nu, atunci la noi, în Transnistria. Nivelul studiilor acum este decent. Vin profesori din Rusia, copiilor parcă le e interesant. Cel mai important este să aibă dorinţă să înveţe.


Opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG