Linkuri accesibilitate

Chopin, un omagiu Poloniei și pianistul Eduard Stan


Pianistul Eduard Stan și discul său

Pianistul Eduard Stan și discul său

Eduard Stan: „Am fost ghidat de idea de a ilustra contrastul dintre formele dansante și ne-dansante... o explorare armonică a muzicii lui Chopin, în stilul multor mari maeștri ai pianului...”.


Anul bicentenarului Chopin se apropie de sfîrșit, iar printre discurile compact omagiale originale, recent apărute, se înscrie un al doilea, semnat și intepretat de un pianist român, Eduard Stan, stabilit în Germania. Victor Eskenasy-Moroșan:

Sub eticheta casei germane Thorofon a apărut recent un disc compact deosebit de frumos interpretat, cu un program de piese de Chopin, la pian cu Eduard Stan. Pentru cine nu știe, Eduard Stan a emigrat în Germania, din România, la vîrsta de 11 ani, în 1978, și și-a desărvîrșit studiile de pian la Universitatea de Muzică și Dramă de la Hanovra, cu profesorii Arie Vardi, Karl-Heinz Kämmerling și Martin Dörie. În paranteză fie spus un univers muzical ce îl apropie de Luiza Borac, celălalt pianist român de succes, formată și ea tot la Hanovra și, întîmplare sau nu, și ea interpretă, autoare a unui disc omagial, în anul bicentenarului Chopin, dar cu un program alcătuit diferit.

Eduard Stan care și-a scris singur livretul discului, își explică opțiunile, motivațiile, iar în final, face pe pe scurt istoria acestei înregistrări, realizată într-un loc de cult pentru mari dirijori și interpreți, cum este Biserica Jesus-Christus din Berlin. Wilhelm Furtwangler, Eugen Jochum, Ferenc Fricsay și tînărul Sergiu Celibidache, între dirijori, Wilhelm Kempff, Monique Haas, Friedrich Gulda, Emil Gilels, dintre pianiști, au înregistrat toți acolo, în acustica excepțională a locului, unele din cele mai semnificative discuri ale lor.

Pianistul român explică, altfel, că discul său ar putea purta ca motto „Chopin in do și fa diez” și că, în alegerea sa, a fost „ghidat de idea de a prezenta o parte din imensa varietate de dansuri ale lui Chopin și de a ilustra contrastul dintre formele dansante și ne-dansante... o explorare armonică a muzicii lui Chopin, în stilul multor mari maeștri ai pianului...; oricine vrea să experimenteze universul expresiv cu atît de multe fațete al lui Chopin, și să se delecteze cu legăturile de motive dintre compoziții, ar trebui să asculte discul de la început pînă la sfîrșit dintr-o trăsătură, lungă de o oră.”

Demersul propus de Eduard Stan este logic iar discul se ascultă și reascultă, cu mereu aceeași încîntare, de la Barcarola opus 60 în fa diez minor care îl deschide și pînă la Poloneza op. 44, care îl încheie; și aceasta cu atît mai mult cu cît, ascultătorul este mișcat citind explicația sentimentului de stare de grație, pe care o dă înregistrarea, în parte, explică pianistul, expresie a solidarității resimțite și a simpatiei profunde cu poporul polonez și destinul său istoric, al unei „națiuni marcate în spirit de acel [vers cunoscut] «Jeszcze Polska nie zginęła» (Polonia nu piere niciodată)”. Un disc de ascultat neapărat.
XS
SM
MD
LG