Linkuri accesibilitate

Fondul Monetar Internațional: o instituție bancară destinată țărilor cu probleme grave în domeniul finanțelor publice.

Principala misiune a Fondului este aceea de a oferi imprumuturi tarilor care au serioase probleme cu datoria externa si cu finantele publice. Ca orice banca, fondul cere pentru asta anumite garantii, numai ca in cazul sau garantiile sunt de ordin structural: fondul cere ca tarile beneficiare ale imprumuturilor sa aplice anumite reforme, reforme care in unele cazuri pot fi dureroase, in special in tari cu economie centralizata si obisnuite cu ideea ca statul este cel care trebuie sa fixeze rata schimburilor monetare.

In general, in ultimele decenii, democratiile europene nu au avut nevoie sa recurga la Fondul Monetar International, care a fost foarte des criticat pentru lungul lant de imprumuturi acordate unor dictaturi din lumea a treia. Tot asa, nu o data conditiile de austeritate impuse de Fond tarilor beneficiare au dus la agravarea crizelor carora trebuia sa li se puna capat prin respectivelor imprumuturi.

Fondul Monetar International a fost creat in urma acordurilor de la Bretton Woods, din 1944, in acelasi timp cu Banca Mondiala. Atunci s-a stabilit, intre Aliatii din cel de-al doilea razboi mondial, ca directorul Fondului Monetar International va fi intotdeauna un un european, iar cel al Bancii Mondiale va fi –etern- un american. Cu toate ca directorul Fondului Monetar International este in mod obligatoriu un european, Statele Unite dispun de un drept unic de veto in cadrul institutiei. Actualul director al Fondului Monetar International este francezul Dominique Srauss-Kahn.

Sediul Fondului Monetar International este la Washington. Fondul are aproape 3000 de angajati permanenti iar capitalul sau total, platit de catre cele 185 de tari membre, era pana de curand de 250 miliarde de dolari. Uniunea Europeana a propus recent ca, data fiind amploarea crizei mondiale, rezervele Fondului sa fie dublate, ajungandu-se la 500 de miliarde de euro. Uniunea Europeana va furniza circa trei sferturi din fondurile suplimentare. Inainte de criza actuala, rezervele fondului fusesera deja greu incercate de catre imprumuturilor acordate unor rau platnici, cum a fost Rusia o vreme, sau tari in criza precum Ucraina sau Mexicul. De aceea, tot mai multe voci cer acum o noua politica a imprumuturilor.
XS
SM
MD
LG