În calitate de preşedinte al Parlamentului, Mihai Ghimpu a citit astăzi deputaţilor o scrisoare în care Procuratura Generală cere ridicarea imunităţii parlamentare a fostului preşedinte Vladimir Voronin, pentru a fi cercetat în legătură cu rolul jucat în perioada protestelor din aprilie 2009. În document se spune că Voronin, pe atunci atunci şef al statului, a dat dovadă de neglijenţă în serviciu, soldată cu moartea unui demonstrant şi cu mari pagube. Voronin n-a reacţionat personal la această ştire, dar au comentat-o colegii săi comunişti din parlament.
Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin a plecat astăzi de la şedinţa legislativului înainte ca acesta să fi pus în discuţie demersul Procurorului general privind lipsirea sa de imunitate parlamentară. Iată însă cum a comentat această solicitare secretarul executiv al PCRM, Iurie Muntean: „Este o dovadă clară că începe isteria electorală.”
Vadim Mişin, un alt fruntaş comunist, crede că procuratura acţionează la comanda actualei guvernări, care se războieşte astfel cu familia Voronin: „La ora actuală nu avem în Moldova o procuratură. Ceea ce avem este un organ care execută comenzi politice. Ghimpu vrea din nou să lovească în familia Voronin. La el nu ajunge că prin asta nu face altceva decît ne aduce beneficii electorale. Lasă-l să continuie. Dar nu va reuşi. Dacă Voronin va rămîne fără imunitate, la alegeri vom obţine 80, nu 50 % din voturi.”
Colegii de alianţă ai lui Mihai Ghimpu au lăsat impresia că sunt luaţi prin surprindere de demersul Procuraturii, motiv pentru care au evitat să-l comenteze. Ei au precizat totuşi că, la fel ca şi jurnaliştii, nu au ştiut pînă astăzi despre existenţa unei anchete a Procuraturii îndreptate împotriva fostului preşedinte.
De ce procurorii au tăinuit că îl urmăresc penal pe Voronin, de vreme ce dosarul ar fi fost deschis încă la 18 septembrie, aşa cum se afirmă în scrisoarea lui Valeriu Zubco?
Solicitat de noi, adjunctul procurorului general, Andrei Pîntea a răspuns astfel acestei nedumeriri: „Codul de procedură nu impune nici o obligaţie Procuraturii în acest sens. Ş-apoi este vorba despre tactica urmăririi penale. De ce să-l anunţăm pe cineva că este cercetat? Ca să ia măsuri de protecţie sau de ce? Noi nu lucrăm ca să producem ceva senzaţional. Cînd au fost acumulate suficiente probe, atunci s-a procedat aşa cum s-a procedat. Şi nu are legătură cu politica. Noi nu slujim nimănui.”
Parlamentul va decide dacă să-i ia sau nu imunitatea fostului preşedinte la una din şedinţele de săptămîna viitoare. Pînă atunci, comisia specializată a legislativului – cea juridică, pentru numiri şi imunităţi - ar urma să examineze probele prezentate de Procurorul general în susţinerea demersului său şi să recomande, printr-un aviz, deputaţilor cum să procedeze. Preşedintele acestei comisii, deputatul Ion Pleşca, susţine că pentru ridicarea imunităţii deputatului Vladimir Voronin ar fi suficientă o majoritate simplă, adică de 51 de voturi ale deputaţilor din legislativ.
Există însă jurişti care afirmă că printr-o hotărîre de interpretare a Constituţiei emise de Curtea Constituţională încă în anul 1999, s-a stabilit că preşedinţii moldoveni, la fel ca deputaţii, se bucură de imunitate pe viaţă, ceea ce ar însemna că chiar dacă Alianţa, care deţine 53 de mandate în legislativ, va reuşi să-l lipsească pe Voronin de imunitate parlamentară, fostul preşedinte s-ar putea apăra de justiţie prin imunitate prezidenţială, care rămîne valabilă şi după expirarea mandatului şi se ridică cu votul a două treimi din parlamentari.
Este şi punctual de vedere a lui Vladislav Gribincea, preşedintele asociaţiei „Juriştii pentru drepturile omului”: „Oamenii pur şi simplu nu citesc hotărîrile Curţii Constituţionale. Avînd în vedere că imunitatea prezidenţială se extinde şi asupra foştilor preşedinţi, asta înseamnă că sunt necesare două treimi din voturi. Eu nu exclud că în momentul în care Parlamentul îi va ridica lui Voronin imunitatea cu 51 de voturi, PCRM-ul va contesta această decizie la CC şi atunci judecătorii curţii vor fi cei care vor clarifica situaţia.”
Precizăm că din scrisoarea Procuraturii Generale adresată deputaţilor rezultă că Voronin este acuzat că, în timpul protestelor postelectorale din aprilie 2009, în calitate de comandant suprem, nu a asigurat ordinea publică, a permis devastarea sediilor Parlamentului şi Presedintiei, maltratarea tinerilor, inclusiv uciderea lui Valeriu Boboc.
