Linkuri accesibilitate

Serghei Melnicenco: „Probabil că deficitul bugetar va fi acoperit ca şi până acum din banii destinaţi Gazpromului”. După o pauză de 4 ani, circulaţia trenului de pasageri Chişinău-Odesa ar putea fi reluată de la 1 octombrie.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem ca de obicei cu ştirile. Principalele evenimente ale săptămânii trecute sunt prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că alegerile parlamentare anticipate vor avea loc la 28 noiembrie. Potrivit Infoprim, Ghimpu a făcut această declaraţie vineri seară într-o emisiune a postului public de televiziune. Până acum, liderii alianţei de guvernămînt vorbeau de 21 noiembrie ca data alegerilor, dar unii şi-au exprimat rezerve, dat fiind că acea zi coincide cu o sărbătoare religioasă. Mihai Ghimpu a spus că va anunţa oficial 28 noiembrie ca data alegerilor de îndată ce Curtea Constituţională îi va da avizul, ceea ce ar urma să se întâmple săptămâna viitoare.

O agenţie de ştiri din Rusia a informat că discuţiile asupra Transnistriei vor continua la sfârşitul acestui luni, în format „5 plus 2”. Potrivt Rosbalt, reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului, împreună cu mediatorii, se vor întâlni mai întâi la Chişinău pe 20 şi 21 septembrie, iar după o săptămână vor discuta în acelaşi format la Viena. Negocierile vor fi informale. Cele oficiale în format „5 plus 2” au fost suspendate în 2006 şi nu se ştie când ar putea fi reluate.

Revenit de la Bruxelles, premierul Vlad Filat a promis că moldovenii vor scăpa de vizele europene într-un an şi jumătate. Filat a spus că a ajuns la această prognoză urmărind experienţa altor ţări pe care Uniunea Europeană le-a scutit până la urmă de viză. Premierul a mai spus că liderii europeni cu care s-a întâlnit la Bruxelles au promis sprijin Moldovei nu doar în privinţa liberei circulaţii, ci şi a depăşirii dificultăţilor economice.

Un tribunal regional polonez l-a pus vineri seara în libertate pe liderul exilat al separatiştilor ceceni, Ahmed Zakayev, după o detenţie de câtva ore, dar problema extrădării lui în Rusia nu a fost încă tranşată. Zakayev a fost arestat vineri dimineaţă la Varşovia, în baza unui mandat internaţional emis de autorităţile ruse, care vor să-l judece sub acuzaţia de terorism. Nu este limpede când anume se va decide problema extrădării. Ieri, liderii Poloniei au spus că decizia va fi luată de justiţie, dar au sugerat că este puţin probabil ca Zakayev să fie extrădat, aşa cum vor ruşii.

Papa Benedict al 16-lea a vizitat săptămâna trecută Marea Britanie, vizită care a creat o serie de probleme protocolare şi a provocat destul de multe critici, din cauza costurilor exorbitante. Suveranul Pontif a fost primit de Regina Elisabeta în Scoţia, loc ales tocmai pentru ca întâlnirea dintre cei doi să fie numai întâlnirea dintre doi şefi de stat nu şi doi lideri religioşi. Vizita stă şi sub semnul multor scandaluri recente de abuz sexual în biserica catolică.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a îndemnat Iranul să respingă sporirea rolului armatei în viaţa statului. Într-un interviu pentru televiziunea ABC, Clinton a spus că Statele Unite sunt îngrijorate de rolul şi influenţa tot mai mare a militarilor iranieni.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Autorităţile de la Tiraspol privesc cu îngrijorare spre anul bugetar 2011, care, după cum a zis preşedintele Sovietului suprem, Anatol Kaminski, ar putea să fie cel mai dificil buget din ultimul deceniu. Administraţia planifică cheltuieli de aproximativ 360 de milioane de dolari la bugetul consolidat, însă aşteaptă veinturi de numai 170 de milioane. Asta însemană că la modul real, doar o treime din cheltuieli vor avea acopiere financiară. L-am rugat să comenteze această situaţie pe economistul de la Tiraspol, Serghei Melnicenco, invitatul ediţiei noastre de astăzi.

Serghei Melnicenco: „Este limpede că va fi un buget tensionat şi deficitar. Întreprinderile continuă să resimtă efectele crizei globale, îndeosebi uzina metalurgică de la Rânbniţa, care lucrează doar la jumătate din capacităţi. Combinatul este principalula sursă de venituri la buget, de aceea va fi o situaţie foarte dificilă. Totodată, administraţia transnistreană spune că-şi va onora toate plăţile sociale. Mai mult, se afirmă că salariile bugetarilor vor fi majorate cu 6 la sută de la 1 ianuarie şi de la 1 iulie cu alte 6 la sută. Deci, în total 12 procente, exact cât a fost prognozată inflaţia”.

Europa Liberă: din ce surse ar putea fi acoperit totuşi acest deficit bugetar imens de 190 de milioane de dolari, un deficit care depăşeşte toate veniturile la buget?

Serghei Melnicenco: „La conferinţa de presă dedicată aniversării a 20-a a republicii, Igor Smirnov a spus că deficitul bugetar va fi acoperit din surse tradiţionale, atât interne, cât şi externe. Descifrând, asta înseamnă că este foarte probabil că deficitul bugetar va fi acoperit ca şi până acum din banii destinaţi Gazpromului. De menţionat că de ziua independenţei, la Tiraspol s-a aflat o delegţie numeroasă a reprezentanţilor Gazpromului, care au fost decoraţi cu medalii jubiliare „20 de ani ai rmn”.

Europa Liberă: Dle Melnicenco, Rusia a promis că va relua asistenţa financiară pentru Transnistria, chiar dacă a constatat că banii alocaţi în ultimii doi ani s-au cheltuit în condiţii lipsiste de transparenţă. Au trecut de atunci mai multe luni. Ce se aude la Traspol despre perspectiva reluării finanţării?

Serghei Melnicenco: „Până la 31 august nu a existat nici o ştire privind alocarea următoarei tranşe. La aceeaşi conferinţă de presă, Smirnov a fost întrebat despre asta şi a spus că în august pensiile s-au plătit cu tot cu adaosul de 15 dolari din ajutorul rusesc şi că banii s-au luat din buget în speranţa că acest ajutor va veni în cele din urmă. Bugetul însă mai are o problemă foarte gravă – majoritatea absolută a creditelor oferite din buget anul trecut marilor întreprinderi pentru plata salariilor şi a resurselor energetice nu au fost întoarse. Termenul limită de rambursare a acestor credite expiră pe 1 octombrie. Banii nu au fost întorşi, dar ei au fost incluşi în bugetul anului acesta pentru plata pensiilor şi a salariilor. Aşa că, avem nu numai un buget dificil pentru anul viitor, dar şi un buget foarte tensionat până la sfârşitul acestui an, ţinând cont şi de incertitudinea legată de asistenţa din Federaţia Rusă. Nu este exclus că Moscova aşteaptă rezultatul alegerilor parlamentare din decembrie. De aceea, situaţia s-ar putea tensiona şi mai mult”.

Ministrul transnistrean al sănătăţii, Ivan Tkacenko, recunoscând existenţa unor grave probleme în acoperirea deficitului la fondul de pensii şi la bugetul asigurărilor sociale, a propus o nouă modalitate de plată a unor îndemnizaţii. Pentru a diminua presiunea asupra bugetului, el a propus ca primele două zile din concediul pentru incapacitate temportată de muncă să fie plătite de angajator. Am încercat să aflăm ce părere au locuitori ai regiunii transnistrene faţă de această propunere:

„Angajatorii sunt diferiţi. Unii vor accepta să plătească, alţii nu”.

„Nu vor fi de acord, pentru că nu le convine angajatorilor. Va fi o măsură ineficientă”.

„Eu cred că angajatorii vor accepta, însă nu vor fi de acord angajaţii, care sigur să trebuie să fie plătiţi pe perioada concediilor medicale. Pe ce bani să-şi cumpere medicamente? Cred că soluţia este să găsească totuşi bani la buget. Altfel, vor fi încălcate şi drepturile angajaţilor, şi ale angajatorilor”.

„Nimeni nu ne va da o kopeică. Dar cum să trăim, nu ştiu. Suntem pensionari şi am ajuns nişte cerşetori. Ministrul nostru al sănătăţii nu se gândeşte la noi. Ar vrea probabil, cum se spune, să dăm mai repede cu toţii ortul popii. Nepoata mea lucrează la universitate pe un salariu şi jumătate şi primeşte un fleac, dar creşte singură doi copii. Reduceţi vă rog în jumătate numărul de deputaţi şi de miniştri, căci ei primesc bani buni, dar nu fac nimic şi se gândesc numai la sine”.

„Cred că este o măsură ineficientă, dar e foarte serioasă şi trebuie discutată”.

„Nu cred că angajatorii vor fi de acord sau că asta va schimba situaţia. Este problema administraţiei, mai ales că banii necesari există”.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------

De la 1 octombrie, după o pauză de mai bine de 4 ani, trenul de pasageri Chişinău-Odesa ar putea să-şi reia circulaţia. Începând cu luna viitoare, teritoriul transnistrean va fi traversat şi de o parte din marfare, pe porţiunea Cuciurgan-Căuşeni. Un acord provizoriu, pe un termen de doi ani, a fost semnat recent de către întreprinderile de căi ferate din Republica Moldova, Federaţia Rusã şi Ucraina, transmite agenţia „Novyi Reghion”.

Acordul survine vizitei întreprinse săptămâna trecută la Kiev de către ministrul moldovean al transporturilor Anatol Şalaru. Într-o declaraţie pentru Radio Europa Liberă, Anatol Şalaru a precizat că autorităţile ucrainene i-au solicitat acordul guvernului moldovean şi pentru a putea exporta direct mărfuri în regiunea transnistreană. Cu alte cuvinte - o derogare de la înţelegerea moldo-ucraineană pusă în aplicare din 2006 cu sprijinul Uniunii Europene care permite intrarea mărfurilor ucrainene în Transnistria numai prin vămile controlate de Chişinău.

Ministrul Şalaru a declarat Europei Libere că solicitarea ucrainenilor trebuie dezbătută de negociatorii formatului 5+2 în chestiunea transnistreană. Dar a spus, în acelaşi timp, că sprijină o decizie recentă a guvernului de la Chişinău care deschide calea pentru agenţii economici transnistreni să exporte din Transnistria pe calea ferată fără a mai trece cu mărfurile prin vămile moldoveneşti.

Un ziar rusesc a scris că această decizie a guvernului moldovean ar anula aşa numita blocadă economică impusă regiunii transnistrene în 2006. Decizia guvernului este una însă una condiţionată, după cum a reuşit să afle colega mea, Liliana Barbăroşie:

Prima condiţie este, aşa cum afirmă ministrul transporturilor, ca mărfurile care vor fi exportate prin punctele de trecere de pe segmentul transnistrean de frontieră, să aibă certificate de origine moldovenească, prin urmare nimeni nu anulează obligativitatea înregistrării întreprinderilor exportatoare transnistrene pe malul drept al Nistrului. La fel, exporturile nu vor începe înainte ca la aceste posturi vamale transnistrene Căile Ferate ale Moldovei să deschidă cîteva birouri de primire-predare a mărfurilor care vor avea sarcina să controleze procesul. Anatol Şalaru crede că decizia guvernului de la Chişinău îi va avantaja atît pe exportatorii din stînga Nistrului, cît şi pe cei de pe malul drept.

Anatol Şalaru
Anatol Şalaru
: “Republica Moldova pierde foarte mulţi bani din cauza aceasta. Noi ca să aducem de exemplu de la Rezina marfă trebuie să facem un ocol foarte mare – practic toată Moldova s-o tranzităm. Exportatorii transnistreni nu pot exporta oficial, cu acte în regulă, marfa lor, încărcînd-o în vagoane moldoveneşti, deoarece n-o pot aduce aici să treacă vama şi s-o ducă înapoi. Ş-atunci s-a luat decizia aceasta, noi toţi ne-am dat acordul pentru că trebuie să-i deblocăm în primul rînd pe-ai noştri. Cîştigă agenţii economici care s-au înregistrat aici şi cîştigăm noi, deşi nu un căştig imediat şi material. Cîştigul va fi mîine – arătăm că avem deschidere.”

În presa rusă, această decizie a guvernului de la Chişinău a fost interpretată drept, citez din Nezavisimaia Gazeta, „o anulare a blocadei economice a Transnistriei”, care ar fi fost impusă, scrie ziarul, în 2006 de către autorităţile moldovene cu sprijinul Ucrainei, şi în urmă căreia segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene a fost închis, iar regiunea separatistă a pierdut toate ieşirile pe pieţe de desfacere în străinătate. Ziarul notează că „noua apropiere a părţilor” a fost posibilă datorită germanilor care ar fi convenit cu ucraineni să ridice blocada, şi după întîlnirea din august, la un meci de fotbal, a prim-ministrului moldovean, Vlad Filat, cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov.

Tot presa rusă scria că ministrul transporturilor Anatol Şalaru ar fi anunţat recent partenerii ucraineni în cadrul unei vizite întreprinse la Kiev că parlamentul de la Chişinău ar fi gata să anuleze obligativitatea înregistrării la Chişinău a importurilor ucraineşti efectuate în regiunea transnsitreană.

Anatol Şalaru neagă însă această informaţie: „Noi propunem numai ceea ce este de competenţa ministerului nostru. Problema a fost ridicată de partea ucraineană, însă noi am avut răspunsul de la departamentul vamal de la noi şi am arătat că se procedează în conformitate cu acordul dintre departamentele vamale moldovenesc şi ucrainean. Ş-atunci ei au spus că vor încerca să aducă problema pe agenda de discuţie din formatul 5+2”.

Noul regim vamal la frontiera moldo-ucraineană, care permite ieşirea mărfurilor produse în regiunea transnistriană numai prin vămile controlate de Chişinău, a intrat în vigoare în martie 2006, în urma unui acord moldo-ucrainean pus în aplicare cu sprijinul Uniunii Europene şi calificat de administratia de la Tiraspol drept „blocadă economică” impusa de autoritatile de la Chişinău. Tot atunci a fost sistată şi circulaţia feroviară pe porţiunea transnistreană de cale ferată, cu o lungime de 42 km, după ce cu doi ani mai devreme Tiraspolul şi-a fondat o proprie companie feroviară şi a revendicat patrimoniul acesteia, aparţinînd pînă atunci Caii Ferate a Moldovei. Acum pe teritoriul regiunii circulă un singur tren de pasageri - cel de pe traseul Moscova-Chişinău-Moscova - şi trenurile marfare de tranzit care aparţin Rusiei şi Ucrainei. Redeschiderea unei curse de pasageri spre Odesa, pe porţiunea transnistreană, se află în discuţie de mai multă vreme, iar exportul de mărfuri pe calea feroviară, atît transnistrene, cît şi moldoveneşti, se realizează numai prin Moldova, ocolind regiunea pe directia nordica.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG