Linkuri accesibilitate

Mihai Şleahtiţchi: „Schisma axiologică ar putea fi anihilată de apariția unei norme generalizatoare care să-i influențeze pe toți în mod egal”

Doamnelor şi domnilor bine v-am găsit. Doi fraţi sunt certaţi din cauza, că sunt în tabere politice diferite.

-„Eu de pildă îs cu Partidul Comuniştilor. Am rămas şi nu m-am mai schimbat. De acum şezi aici, nu mai umbla din partid în partid.”

-„Eu sunt un pro român convins.”

Valentina Ursu: Pentru că sunteţi pe baricade diferite, aţi ajuns nici să nu vă deschideţi poarta unul altuia?

-„Se întâmplă uneori nişte confruntări.”

-„Nu sunt trist, dar îmi pare rău, straşnic imi pare rău. Îmi pare rău că lumea-i aşa dezbinată.”

Valentina Ursu: Societatea moldovenească este împărţită în două pe parcursul celor aproape 20 de ani de la proclamarea independenţei statului şi divizarea aceasta s-ar putea accentua, spun chiar politicienii. Asta pentru că nu s-au promovat acţiuni, care ar fi adus la dezvoltare şi consolidare.

*

Europa Liberă: Dacă am evalua traseul parcurs în cei aproape 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, am putea să avem diverse păreri, unele mai pozitive, altele mai negative. Însă acest parcurs social, economic şi mai ales spiritual a fost grevat de mari abateri şi fluctuaţii de la mersul firesc. Analiştii se întreabă cum să le fi fost bine în toţi aceşti ani moldovenilor, când la temelia schimbării din 1989 încoace s-a făcut tot mai pronunţată scindarea societăţii. Întâmplarea a făcut să cunosc la Bălăşeşti, Sângerei, doi fraţi, în familia cărora s-a cuibărit vrajba şi dispreţul. Şi asta din simplul motiv, că unul este comunist şi altul e liberal. Am poposit mai întâi în gospodăria lui Ion Bogonovschi, cel cu convingeri liberale.

Ion Bogonovschi
Ion Bogonovschi: „Până în perioada de faţă nu puteam suporta comuniştii. Îs un partid care nu e al poporului moldovenesc, e ceva străin, îndeobşte. E un partid reacţionar, e un partid extremist. Ţara s-o ţină în sărăcie şi ei pot guverna. Pe mizerie şi pe sărăcie, asta e miza lor. E uşor de manipulat oamenii. Şi chiar şi politica de la Moscova tot e în direcţia asta, fiindcă politicienii noştri, comuniştii, şi mai sunt ăştea de stânga, tot îs susţinuţi de către Federaţia Rusă, am în vedere.”

Europa Liberă: Pentru aceste convingeri ale Dumneavoastră aţi ajuns la confruntare cu fratele, care chiar este simpatizantul Partidului Comuniştilor. Chiar este consilier local pe lista PCRM-ului.

Ion Bogonovschi: „Nu socot eu asta o tragedie. Noi suntem fraţi, suntem acelaşi sânge de la o mamă. Pur şi simplu, eu am nişte convingeri într-un fel, el toată viaţa a lucrat, 20 de ani a lucrat secretar de partid, a lucrat primar al satului. Ei dă, mă rog, e o nostalgie a lui după trecut. Lui i-a fost bine atunci. În perioada de faţă lui îi e foarte greu. Eu îs mai tânăr, eu am putut să mă duc peste hotare, am lucrat, am făcut bani, dar el cu pensia lui şi cu soţia lui o duce foarte greu. Îl pune într-o aşa situaţie ca să fie nostalgic după timpurile celea.”

Europa Liberă: Pentru că sunteţi pe baricade diferite, aţi ajuns nici să nu vă deschideţi poarta unul altuia.

Ion Bogonovschi
Ion Bogonovschi: „Se întâmplă uneorti nişte confruntări. Ştiţi, eu mai liniştit, el e mai aprins. Dă, mă rog, e badea. Şi ştiţi, că acel mititel întotdeauna trebuie să plece capul. Dar eu am nişte convingeri foarte puternice, pe care nu le pot ceda niciodată. Discut cu dânsul întrebări de politică şi alte probleme. În primul rând, vreau să vă spun că eu sunt pro român convins, sunt pentru unire, mă consider moldovean de etnie română, sânge românesc. Sunt convins, fiindcă am citit foarte mult. Până la 89 şi eu avem nişte păreri, ştiţi, din astea sovietice, de ideologie comuniste. După 89 am studiat lucrurile astea mai profund, mai adânc, am citit foarte mult – ce-i Transilvania, ce-i Muntenia, ce-i Moldova şi ce-i Basarabia. Şi mă bazez pe nişte lucruri reale, bazate pe ştiinţă şi pe adevăr, dar nu pe minciună. Eu stimez oamenii iştea cu demnitate, care spun adevărul în faţă. Dar nu ca Voronin, se duce şi-i linge ciubotele lui Putin. Şi Ghimpu îl stimez foarte mult pentru îndrăzneala lui. E un om corect, vorbeşte liber şi îi sincer în ceea ce vorbeşte. Şi mi-ar părea rău să mă duc la alegerei şi să nu-l votez, de o pildă, pe Ghimpu. Ar fi fost tare bine să se fi unit ei într-o alianţă. Noi am fi fost aici o forţă foarte puternică. Chiar şi aici, în comuna Bălăşeşti, că-s două sate. Dacă ei erau la un loc, noi eram o forţă destul de puternică contra comuniştilor. Cu toate că la noi comuna nu-i tare pentru comunişti. La noi foarte puţini oameni votează pentru comunişti. La alegerile trecute au votat din o mie şi 300, numai o sută au votat pentru comunişti.”

*

Europa Liberă: Iar printre cei, care au votat la Bălăşeşti pentru comunişti e chiar fratele liberalului Ion Bogonovschi. La câţiva metru e casa lui Petru Bogonovschi, care mai mult de patru decenii păstrează carnetul de comunist. Când i-am spus că venim de la fratele său mai mic, Ion, Petru a insistat să ne vorbească despre suferinţa duşmăniei lor politce.

Petru Bogonovschi
Petru Bogonovschi: „Straşnic mă doare. Straşnic. Asta e o durere foarte puternică. Ştiţi, mă doare că e fratele meu. Şi la un timp de vreme îi pocneşte în cap despre politică. Că el e cu Ghimpu. Zic, măi Ionică, tu scrie cerere la comunişti, poate s-or duce la dracul şi aiştea, că voi unde sunteţi, acolo e crah peste tot locul. Nu vrea. Dar, zic, cu ce ţi-s vinovat? Eh, acestea-s chestii politice.”

Europa Liberă: Da ian chemaţi-l să vorbim.

Petru Bogonovschi: „Nu, niciodată.”

Europa Liberă: De ce?

Petru Bogonovschi: „Aşa, pentru că eu am mândria mea de bade şi n-am nevoie să-l chem.”

Europa Liberă: Nu?

Petru Bogonovschi: „Nu.”

Europa Liberă: Îi purtaţi pică?

Petru Bogonovschi: „Ei, nu aş zice că aşa tare. Dar e obijduitor, pentru că fraţii ar trebui să fie fraţi.”

Europa Liberă: Bine, dar n-ar trebui poate să vă împăcaţi cu gândul? El cu convingerile lui, eu cu convingerile mele.

Petru Bogonovschi
Petru Bogonovschi: „Nu ajungem la un consens amândoi. El are părerile lui. Azi e cu Ghimpu, mîine e cu Filat. Da eu îs într-un loc, aici. Şi atâta-i tot. Dar el zice: de ce nu te dai mata cu noi?. Pentru că el îi convinge pe ceilalţi, da pe mine nu mă poate convinge. Suntem aici, gata. Dă-mi pace mie aici, lasă-mă unde-s eu, cu partidul comuniştilor. Mi-i rău, mi-i bine, eu de pildă îs cu partidul comuniştilor. Că aici noi doi suntem membri de partid.”

Europa Liberă: Numai doi comunişti aţi rămas?

Petru Bogonovschi: „Doi comunişti suntem în sat. Am rămas şi nu ne-am mai schimbat nicăieri, pentru că nu-i frumos, lucrurile astea. Băi, ai rămas, stai şi şezi aici, nu te mai umbla din partid în partid, Da tare, să zic aşa, nu mă mai mândresc. Că acum de-amu îs în vârstă. Da pe vremurile acelea un secretar de partid trebuia să munceşti tare mult ca să ajungi. Ce întrebări le-am avut, le-am hotărât cu comuniştii.”

Europa Liberă: Sătenii se uită cu alţi ochi la Dumneavoastră numai de atâta, că sunteţi simpatizantul comuniştilor?

Petru Bogonovschi: „Nu, nu. Ei se uită, că aista-i Petrică Bogonovschi. Şi îi fostul primar, om gospodar din sat, care...Mulţumesc lui Dumnezeu, nu dă în mine cu piciorul nimeni. Mi-i ciudă numai de aceea că, cum să vă spun, eu îs cel mai mare în familie şi oleacă îs mai învăţat. Pe toţi i-am ridicat şi i-am aşezat la locurile lor. Toţi.”

Europa Liberă: Şi aţi fi vrut ca toţi să vă asculte.

Petru Bogonovschi: „El aşa şi tata a spus, de badea. Nu-s trist, dar îmi pare rău, straşnic îmi pare rău.”

Europa Liberă: De ce vă pare rău?

Petru Bogonovschi: „Îmi pare rău că lumea aşa e disperată, e dezbinată.”

*

Europa Liberă l-a întrebat pe unul din foştii fruntaşi ai PCRM, Victor Stepaniuc, deputat neafiliat, dacă este adevărat, că pe timpul guvernării comuniştilor s-a adâncit această dezbinare pro şi anti comunişti.

Victor Stepaniuc
Victor Stepaniuc: „Da, comuniştii şi-au adus şi ei aportul în acest sens. Acei, care vor să rămână la guvernare, tot timpul caută să dezbine. Divizând, maltratând aceste forţe politice, inclusiv tu maltratezi acea parte a societăţii, care-i susţine. Uitaţi-vă cum procedează , de fapt, marii conducători din ţările civilizate, mai ales după al doilea război mondial. Francezii, generalul de Gaulle a putut să unească societatea. A putut nu să combată opoziţia, dar să o atragă în procesul constructiv.”

Europa Liberă: Pauperizarea, sărăcia îi dezbină pe oameni?

Victor Stepaniuc: „Indiscutabil că-i dezbină. Nouă nu ne place să vorbim despre aceea ce se numeşte lupta de clasă, sau contradicţiile de clasă, dar ele în realitate există. Că omul da, se gândeşte şi la făptura lui naţională, că el are identitate, că el vrea să aibă cultură ş.a.m.d., dar el este preocupat zilnic de problemele lui sociale – are nevoie să aibă salariu, să se îmbrace, să educe copiii, are nevoie de susţinerea materială a acestei familii. Eu vreau să vă spun: însuşi plecarea acestui circa un milion de oameni peste hotare, asta e un vot de neîncredere pentru toată politica şi naţională, şi socială dusă în această ţară. Şi politicienii ar trebui să se descurce.”

Europa Liberă: Domnule Stepaniuc, clasa politică îşi asumă responsabilitatea pentru divizare?

Victor Stepaniuc: „Clasa politică la noi nu şi-a asumat niciodată responsabilitatea. Nici guvernarea, nici opoziţia nu şi-a asumat această responsabilitate. Dacă politicienii ar fi cu mai multă cultură politică, indiscutabil, s-ar educa şi societatea. Lucrul acesta până ce nu se vede.”

Europa Liberă: În această condiţie, se poate consolida societatea?

Victor Stepaniuc: „Acest lucru o să aibă loc poate după alegerile viitoare. În unele ţări, oamenii dacă s-au greşit în politicieni, caută să petreacă mitinguri, greve, proteste sociale să organizeze şi se schimbă lucrurile mai rapid. La noi, după ce au avut loc câteva alegeri, probabil o parte din populaţie a considerat: decât să aleagă politicienii ăştia, mai bine se duc să-şi caute de lucru în altă ţară. Dar indiscutabil că participarea lor activă în viaţa politică a ţării s-ar cere şi poate că lucrurile s-ar schimba mai repede spre bine.”

*

Europa Liberă: Societatea trebuie vindecată de rana adâncă lăsată de comunism, altfel biruinţa asupra răului este imposibilă, crede deputatul liberal Ion Hadârcă.

Ion Hadârcă
Ion Hadârcă: „Sunt forţe interesate în divizarea societăţii şi mă refer în primul rând la comunişti. Ei se produc ca mari apărători ai intereselor naţionale. Ar trebui să-i întrebe pe cei circa un milion de cetăţeni, plecaţi peste hotare, pentru că de fapt aici este marea diviziune şi marea scindare. Şi nu este o scindare între forţele democratice şi cei care au plecat, dar este tocmai protestul acesta tacit al cetăţenilor noştri de a nu accepta starea asta de lucruri în care a adus societatea anume guvernarea comunistă. Şi în disperarea aceasta de a-şi salva familiile, de a avea un loc de muncă, au plecat peste hotare. Deci, aici este cea mai mare scindare, care noi încercăm cu disperare să revendicăm, chiar şi prin dreptul acesta, dreptul la vot. Oricare ar fi situaţia, unde s-ar afla el, dar să aibă acces la urnele de vot, să vină şi să-şi spună atitudinea, că atitudinea aceasta este într-adevăr o atitudine anticomunistă.”

Europa Liberă: Ce ar avea de câştigat Moldova, dacă se consolidează societatea?

Ion Hadârcă: „Enorm ar avea de câştiga. În primul rând, societatea în ansamblu trebuie să se debaraseze de mentalităţile astea vechi. Să gândească modern, deschis, să accepte ideile acestea care se produc. Cei care pleacă peste hotare şi văd alt nivel de viaţă, deja ei sunt reorientaţi. Aducerea lor acasă, prin locuri de muncă, prin noi proiecte, prin investiţii, ar reechilibra încrederea şi societatea în ansamblu. Chiar dacă ar mai rămâne pe ici, pe colo nişte zone aşa mai puţin progresate şi mai nostalgice trecutului.”

Europa Liberă: Dar aceste două lumi paralele – săracii şi bogaţii, împart societatea?

Ion Hadârcă: „Sigur că este şi aici o diviziune, care se resimte. Nu zicem că avem o clasă de mijloc foarte structurată şi foarte bine influentă, dar există ea. Altceva e – majoritatea acestor cercuri şi acestor lideri în sfera busienssului se uită cu reticenţă la jocurile acestea şi la conflictele acestea politice. Şi din teama aceasta de a nu pierde, de a nu plăti, eu ştiu, mai apoi foarte scump aceşti paşi politici, chiar dacă se implică foarte atent, mai curând ei nu se implică. Şi încă nu putem să vorbim că există o clasă influentă, care şi-ar exterioriza mesajul acesta şi ar veni cu un mesaj benefic, de susţinere într-adevăr a acestor reforme. Şi atunci, diviziunea aceasta se produce numai la nivelul aceastor declaraţii mai mult politice şi la nivelul doctrinar.”

*

Europa Liberă: O societate dezbinată este mult mai vulnerabilă în faţa crizei, care se adânceşte pe zi ce trece, e de părere deputatul democrat Dumitru Diacov.

Dumitru Diacov: „Societatea rămâne dezbinată din cauza că politicul contribuie la acest lucru. Oamenii când te duci în sat, ei nu se împart acolo.”

Europa Liberă: Din contra, eu am mers în familie, unde frate cu frate se urăşte, unde soţ cu soţie nu vorbeşte.

Dumitru Diacov
Dumitru Diacov: „Se urăsc pe criterii politice, fiindcă la noi politica nu se face pe valori, doctrine, la noi se face pe criterii naţionale, la noi se face pe tu cu cine eşti, cu ruşii, sau cu românii. Şi sigur că asta duce la o divizare. Într-o societate civilizată, democrată, chiar dacă soţul şi soţia sunt în diferite partide ei sunt foarte toleranţi. Lucrurile astea le privesc cu calm. La noi se ajunge până la sânge şi lupta asta acerbă între partide duce la aceea că populaţia se duce şi votează, da partidele nu-s în stare să se aşeze la masă să caute soluţii pentru a scoate ţara din impas.”

Europa Liberă: Se zice că pe timpul guvernării comuniste, populaţia se împărţea între comunişti şi anticomunişti. Acum chiar şi Alianţa a mai divizat un pic societate.

Dumitru Diacov: „Şi sunt partide şi acum care vor intenţionat să împartă societatea între comunişti şi anticomunişti. Fiindcă atunci se crează două tabere şi cel care e anticomunist vrea să strângă toate voturile anticomuniştilor, şi cei care sunt comunişti – numai cu noi. Din cauza asta Partidul Democrat are întotdeauna probleme. Fiindcă noi suntem un partid moderat, noi suntem un partid aşezat, nu suntem un partid extremist radical. Şi în condiţiile împărţirii în două tabere rivale, este foarte greu să fii auzit. Dar numai cu condiţia ca societatea să se aşeze, să temperăm societatea, să temperăm spiritele, numai în cazul ăsta putem să avem izbândă.”

Europa Liberă: Clasa politică îşi asumă această responsabilitate de divizare a societăţii?

Dumitru Diacov: „Păi, priviţi şi Dumneavoastră în jur. Şi în cazul nostru, şi comuniştii se prezintă ca patrioţi. Şi atunci toţi îs patrioţi. Unul spune că e ocupaţie. Altul spune că e eliberare. Şi nouă nu ne mai rămâne loc pentru aceia care spun: stimaţi prieteni, Republica Moldova are o sumedenie de date, din astea dramatice, care noi nu trebuie să le scoatem la suprafaţă, noi trebuie să privim înainte şi aceste date istorice, dramatice, din istoria poporului moldav trebuie să le lăsăm să le studieze istoricii, în academie, în broşuri. Dar nu trebuie să le punem pe masa agendei active a politicului. Fiindcă numai o societate consolidată, numai o clasă politică solidară poate să obţină rezultate pozitive.”

Europa Liberă: Pe criterii etnice e divizată societatea?

Dumitru Diacov: „Forţele politice doresc s-o divizeze. Şi eu cred că şi în această campanie vor apărea. Iată, mafia-antimafie, pro rus-pro român, se merge pe alb-negru. Şi astea sunt speculaţii ieftine, chemate la aceea ca să obţină voturi.”

Europa Liberă: Iar cetăţeanul dominat de sărăcie, sau afectat grav de sărăcie, mai derutat rămâne.

Dumitru Diacov: „Da, este foarte manipulabil şi atunci încerci să te gândeşti: dar ce va fi după următoarele alegeri? Tot anticipate?”

Europa Liberă: Şi ce va fi?

Dumitru Diacov: „Eu sper că lumea va înţelege, eu sper că chemările partidelor moderate vor fi auzite. Şi oamenii vor vota partidele, care sunt gata pentru conlucrare, că este clar că nu vom avea un partid majoritar, în aşa fel ca ţara să fie guvernabilă.”

*

Europa Liberă: Societatea rămâne în continuare una dezbinată şi comuniştii continuă politica lor de segregare, - este opinia vicespicherului Serafim Urechian, liderul Alianţei Moldova Noastră.

Serafim Urechean
Serafim Urechian: „Cu regret, comuniştii întotdeauna au activat împotriva statului Republica Moldova şi au foast foarte interesaţi ca să divizeze societatea. Ei activează după Machiavelli – împărţeşte şi condu. Dar şi alte forţe politice, chiar şi din Alianţa pentru Integrare Europeană, nu prea s-au străduit pentru consolidarea societăţii. Chiar şi în campania pro referendum comportamentul unor formaţiuni din Alianţa pentru Integrare Europeană nu rămâne decât s-o calific ca regretabilă. Fiindcă, cu mare regret, dar i-a interesat mult mai mult campania pro prezidenţială. Şi atunci când în localităţile urbane, mai ales, cetăţenii se întrebau: pentru cine votăm astăzi la preşedinţie – pentru Lupu sau pentru Filat?, bineînţeles că asta şi mai mult a divizat societate. Pe urmă apucăturile unor lideri din Alianţa pentru Integrare Europeană pentru a se evidenţia prin diferite acte semnate de ei, prin unele poziţionări, care deviau de la înţelegerile pe care le-am avut în momentul formării Alianţei pentru Integrarea Europeană au şi dus la dezmembrarea societăţii. Şi acele ping-ponguri, care s-au produs între unii lideri, competiţia pro preşedinte. Iată şi am ajuns la această situaţie. Vedeţi, că şi acum colegii mei nu toţi înţeleg pericolul, care ne paşte de revenire a comuniştilor. Alianţa pentru Integrare Europeană este foarte fragilă din cauza unor ambiţii exagerate ale unor lideri, care s-au transmis deja şi în teritoriu. Cum ar fi transfugii, cumpărarea de lideri din teritoriu şi pe bani, şi pe posturi, şi pe promisiuni, emigrarea comuniştilor în unele formaţiuni din Alianţa pentru Integrare Europeană, unde au trecut comuniştii pentru a se menţine în posturile lor. Au trecut prin cerere şi au devenit membri peste noapte ai altor partide. Ceea ce a creat o derută şi o dezorientare – cei care i-au suprimat şi i-au batjocurit, comuniştii pe democraţi în teritoriu, continuă acelaşi lucru. Ştiţi, mintea moldoveanului cea de pe urmă, să dea Doamne să ne gândim înainte de a face. De şapte ori trebuie să măsurăm şi o dată să tăiem.”

Europa Liberă: Ştiţi cum e? Politicienii au păreri contradictorii, se confruntă uneori şi pe urmă îşi dau mîna, merg la o halbă de bere, nu e o problemă. Oamenii în teritoriu rămân să se învrăjbească – că eu îl simpatizez pe ăla, tu pe ăla.”

Serafim Urechian: „Cu părere de rău, nu toţi oamenii din clasa politică îşi dau bine seama de puterea cuvântului spus şi cum s-ar reflecta el în acţiunile, activităţile membrilor unor formaţiuni în teritoriu.”

Europa Liberă: Şi ce rămâne cu aceşti fraţi, care se urăsc, cu aceşti soţ şi soţie, care nu se împacă din cauza politicului?

Serafim Urechian: „Trebuie să ne mai lăsăm de ambâţurile noastre balcano-româno-moldoveneşti şi să înţelegem, că dacă ne-am asumat repsonsabilitatea de viitorul ţării, să fim demni şi s-o facem. Ceea ce se întâmplă acuma este regretabil şi bineînţeles că necesită să ne mai revedem toţi poziţiile, dacă vrem să mai rămânem la guvernare şi să ne îndeplinim obligaţiunile faţă de cetăţeni.”

*

Europa Liberă: Nimeni nu mai vorbeşte despre solidaritate socială şi umană, de spirit de într-ajutorare, şi altruism şi corectitudine în relaţiile interumane. E mai degrabă o luptă între trecut şi prezent, - crede deputatul liberal-democrat, Mihai Şleahtiţchi.

Mihai Şleahtiţchi
Mihai Şleahtiţchi: „Această luptă între nou şi vechi, care de fapt dintotdeauna a caracterizat societăţile în tranziţie, de la o epocă la alta, de la o orânduire la alta şi conduc spre un fenomen foarte firesc, întitulat scindarea societăţii. Avem o schismă în societate. Clasa politică trebuie să contribuie la fortificarea elementelor noi, să facă ca această fază de gestaţie, de naştere şi de plămădire a elementelor noi să se producă cât mai repede. Ca ele să devină norme aceste elemente, ca ele să înceapă să domine viaţa de zi cu zi. Ca elementele vechii orânduiri să devină minoritare, să se diminueze, sau chiar să dispară. Rolul clasei politice constă în a crea un cadru legislativ, prin care ar putea să aducă putere noilor elemente, despre care am vorbit. În linii mari, asta e misiunea ei. Să presupunem că avem cadrul legislativ foarte bun de multe ori, dar care nu funcţionează.”

Europa Liberă: Pentru că mecanismul e prost.

Europa Liberă: Exact, înseamnă că norma care este prevăzută de acest cadru legislativ nu există. Şi atunci, dacă nu există, avem o societate anomică, care funcţionează în afara normelor. Iată care este problema. Şi lipsa normelor contribuie inclusiv la apariţia scindărilor.”

Europa Liberă: Domnule Şleahtiţchi, am mers cu microfonul în familii, unde se învrăjbesc frate cu frate, unul e comunist, altul e liberal. În familie, unde soţia e liberal-democrată, bărbatul e comunist.

Mihai Şleahtiţchi: „Exact.”

Europa Liberă: Ce facem cu aceşti oameni, care chiar au ajuns la ură, nu-şi deschid porţile, nu-şi vorbesc.

Mihai Şleahtiţchi: „Fiindcă această familie, vă spun din nou, ea există într-o societate anomică. Şi atunci există un haos, o mişcare browniană în societate. Fiecare cade sub imperiul elementului brownian respectiv şi devine purtătorul lui. Ca să dispară, trebuie să apară o normă generalizatoare în societate, care ar putea să-i influenţeze de-o măsură egală pe toţi. Noi nu avem. Deaceea vorbim despre şcoală, care de fapt nu educă. Despre clasa politică, care de fapt nu-şi face datoria. Dacă vorbim despre clasa politică moldovenească, trebuie să recunoaştem, că şi aici există o schismă şi ea este foarte dispersată. Această dispersare înseamnă nu altceva, decât o dispersare axiologică, valorică în societate. Deaceea chiar şi în aceeaşi familie, iată această dispersare se reflectă asupra unei familii. Şi acum din nou observăm o ruptură, o schismă axiologică. Deaceea este foarte important să aducem această stabilitate valorică în societate. Ea nu există. Urmează să creăm un climat politic favorabil dezvoltării ţării. Unul firesc, care va aduce după sine şi apariţia culturii.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG