Moldovenii, românii și romii au reușit împreună măcar un lucru: au dat peste cap puținul pe care occidentul îl cunoștea în materie de România. Cu ajutorul unei prese deosebit de nepregătite în materie, populațiile occidentale nu mai știu ce mai știu. Romii sînt totuna cu românii sau România a țara locuită de o populație care se cheamă roma? Iar moldovenii sînt oare una cu românii și cu populația roma?
Știrile tv prezintă, de cîteva ori pe săptămîna, romi cu boccele, împinși de Franța spre România. Reporterii adaugă că romii s-au întors acasă, ceea ce e exact, dar precizează că romii sînt gata să se întoarcă în Franța, pentru că românii nu se poartă bine cu ei. A doua zi, presa scrisă publică fotografii cu aceași romi pe care îi descriu drept români. Ceea ce e, din punct de vedere legal, foarte exact și, din punct de vedere informațional, foarte derutant.
Urmează apoi un reportaj în care e vorba de muncitorii moldoveni din Bruxelles sau Lisabona care au pătruns în Belgia sau Portugalia cu pașapoarte românești. Rezultatul e o confuzie publică aproape unanimă care trece ușor în iritare. Pentru că nimeni nu e în stare să explice această complicație nu tocmai greu de explicat, publicul occidental se simte încolțit de un balaur cu mai multe capete și cu o mască pe fiecare cap.
Problema vine din slaba cultură a jurnaliștilor. Tot mai puțini reporteri au noțiuni de istorie și geografie, în vreme ce istoria și geografia esteuropeană sînt în mișcare și foarte adesea în schimbare. Sîntem în 2010 dar multe publicații și edituri serioase de limbă engleză folosesc formula Rumania în loc de Romania, adică o grafie fixată la începutul secolului trecut. București și Chișinău sînt confundate, fără rea intenție dar și fără motiv, cu Budapesta sau Kiev. O singură consolare: cînd e vorba de Caucaz sau Asia Centrală, confuzia e totală și numele corecte apar numai din întîmplare.
