Gheorghe Cojocaru: „Tinerii, se pare, au fost marii absenți de la referendumul din 5 septembrie, invalidat din cauza neatingerii pragului de participare la vot de 1/3 din alegătorii incluși pe liste. Din motive mai puțin clare, comentariile și discuțiile care au urmat pe marginea acestui fapt fac adeseori abstracție de comportamentul tinerilor în raport cu această inițiativă eșuată a Alianței pentru Integrare Europeană. Or, clarificarea acestui aspect este și necesară și edificatoare în același timp, mai ales din perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare anticipate.”
Europa Liberă: Cineva care ar vrea să se clarifice, aşa cum spuneţi dumneavoastră, ar fi în drept să se întrebe: de ce oare tinerii, tocmai acei care au fost promotorii „revoluţiei twitter”, ca să citez din lexicul respectiv, de ce tocmai autorii schimbării au stat acasă?
Gheorghe Cojocaru: „Ignorarea referendumului de către acest segment important al electoratului are la bază alte motive decât ar avea, de exemplu, cetățenii care sprijină opoziția comunistă. Este limpede că tinerii nu s-au prezentat la urnele de vot nu pentru că s-ar fi solidarizat cu cei care au cerut boicotarea referendumului, ci din cu totul alte considerații.”
Europa Liberă: Care ar fi aceste motivaţii?
Gheorghe Cojocaru: „În primul rând, tinerii au așteptat ca guvernarea de astăzi să facă lumină în dosarul 7 aprilie și aceste așteptări nu au fost confirmate. Dimpotrivă, activitatea unei comisii parlamentare special constituite să examineze evenimentele din 7 aprilie s-a soldat practic cu nimic, justiția și organele de anchetă s-au dovedit a fi ineficiente, societatea asistând la un spectacol jalnic al plimbărilor nesfârșite prin judecată a foștilor responsabili cu reprimarea mișcărilor de stradă din primăvara anului trecut.
Nu s-a concretizat cu nimic cazul omorului lui Valeriu Boboc, a altor tineri, a maltratărilor din comisariatele de poliție. La un moment dat, această chestiune de o importanță primordială pentru menținerea încrederii și atitudinea tinerilor față de guvernarea democratică a început să devină una periferică, să fie tratată cu lejeritate și superficialitate de autoritățile actuale, fapt care a determinat îndepărtarea și autoizolarea tinerilor în raport cu partidele aflate la putere.”
Europa Liberă: Deci dumneavoastră sugeraţi că tineretul este cam decepţionat şi astfel s-ar explica neparticiparea lor la plebiscitul din 5 septembrie. Sau sînt şi alte motivaţii?
Gheorghe Cojocaru: „Ar putea fi și altele, însă, cu efecte secundare, pentru că tinerii au dorit înainte de toate să li se spună adevărul despre ceea ce s-a întâmplat la 5 și 7 aprilie, au cerut să se facă dreptate în dosarul celor omorâți sau maltratați atunci, iar autoritățile au subapreciat și pe alocuri au ignorat aceste deziderate și așteptări ale lor. Cu certitudine, neparticiparea tinerilor la referendumul din 5 septembrie este o manifestare de protest tacit față de cursul politic incolor și poticnit al actualilor guvernanți.”
Europa Liberă: Declaraţiile preşedintelui interimar Mihai Ghimpu practic vă dau dreptate, el a regretat că dosarul 7 aprilie nu evoluează suficient de rapid. Şi aici ar fi momentul să vă întreb dacă mai pot fi recuperaţi tinerii ca forţă motrice a dezvoltării democratice?
Gheorghe Cojocaru: „Probabil că tinerii pot fi recuperaţi pentru consolidarea democraţiei din Republica Moldova, dar nu prin vorbe, ci prin fapte.”
