Linkuri accesibilitate

„Sîntem la un decalaj enorm față de țările noastre partenere”


Corina Gaibu: „suntem la terapie intensivă cu economia şi ea necesită atenţie sporită”.




Ce are Republica Moldova cu Burkina Faso, Etiopia, India, Kîrgîzstan şi Nigeria, de exemplu? Are relaţii întâmplătoare de vecinătate pe o scară a dezvoltării economice, a climatului de afaceri, a capacităţii de a face faţă concurenţei. Conform raportului Global al Competitivităţii pentru 2010-2011, realizat de Forumul Economic Mondial, Republica Moldova se situează pe locul 94 într-o listă de 139 de ţări. E de bine, e de rău? Vom discuta în această dimineaţă cu doamna Corina Gaibu, economistă la Institutul de Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”
.

Europa Liberă: Doamnă Gaibu, un nou clasament al competitivităţii pentru 2010-2011, elaborat de Forumul Economic Mondial, arată că Republica Moldova se află pe o poziţie oarecum mai bună decât anterior – pe locul 94 dintr-un total de 139 de ţări incluse în acest top… Vom vorbi dacă e bine sau e rău pentru Republica Moldova să se regăsească acolo unde se regăseşte… Mai întâi însă haideţi să lămurim un lucru: la ce folosesc asemenea clasamente în care ţările arată mai frumos, mai urât sau aşa-şi-aşa…

Corina Gaibu: Este destul de important să se facă astfel de clasamente şi în cazul dat clasamentul respectiv îl putem compara cu o vizită la doctor – cînd mergem vedem care este diagnosticul stării de sănătate, şi în urma investigaţiilor ni se spune care este tratamentul pe care trebuie să-l urmăm, dacă sunt stabilite dificienţe. Exact aşa, vedem şi starea de sănătate, să-i spunem aşa, a economiei noastre şi ne ajută să stabilim punctele forte şi punctele slabe din economie, în aşa fel încît în timp să beneficiem de avantajele noastre şi să maximalizăm tot ce avem mai bun, şi, în același timp, să nu uităm că avem şi unele dificienţe, pe care să le îmbunătăţim pentru ca să nu riscăm în timp să ne pomenim într-o situaţie în care avantajelşe noastre nu mai sunt avantaje. Altceva este că trebuie să vedem care este gradul de credibilitate al clasamentului. În cazul dat, vedem că avem de a face cu un proiect internaţional, sunt implicate din fiecare stat instituţii academice, economice, deci, sperăm că este un clasament nu subiectiv, ci unul obiectiv şi nu văd de ce nu l-am analiza.

Europa Liberă: 2009, când s-au efectuat chestionările care au stat la baza acestui clasament a fost, oarecum, un fel de moarte a pasiunii economice şi totuşi ţara şi-a îmbunătăţit ratingul… Putem vorbi de un succes al mediului de afaceri şi al guvernării?

Corina Gaibu: În principiu, la modul general, oricare urcare într-un clasament de la un nivel inferior la unul superior este binevenit şi salutar. Şi în acest sens, foarte bine că am înregistrat progrese, pentru că asta ar însemna o situaţie mai bună la nivel de economie. Însă, dacă să ne uităm mai detaliat, practic nu prea contează că te afli pe locul 98 sau 99. Practic de la poziţia 80-90 mai departe, cam nu prea contează poziţia pe care te afli, pentru că nu prea diferă indicatorii.

Europa Liberă: Haideţi să vedem acum care sunt partea plină şi partea goală a paharului ce explică aflarea Republicii Moldova pe locul 94 din cele 139… Să începem cu partea proastă: ce trage în jos Republica Moldova din punctul de vedere al competitivităţii economice?

Corina Gaibu: Bine, indicele se numeşte al competitivităţii, dar mai mult relevă starea economică, nu doar cum concurăm noi la nivelul de produse, să nu se înţeleagă în sensul ăsta. În primul rînd, pentru oricare ţară trebuie să comparăm cel mai important indicator al ţării, practic locomotiva ţarii, care este PIB-ul. Şi, în cazul dat, vedem, doar pe anul 2009 de exemplu, la prezentare a fost anunţat clasamentul R. Moldova în raport cu alte ţări şi vedem că, ca să ajungem la nivelul Albaniei, stat cu care timp de mai mulţi ani concuram la nivelul sărăciei, acum ca să ajungem la nivelul ei, trebuie să înregistrăm timp de 10 ani o creştere economică de 10 la sută. Nu mai vorbesc de România, vecina noastră – ca să ajungem la nivelul ei trebuie să înregistrăm aceeaşi creştere, de 10 %, timp de 16 ani. Deci, suntem la un decalaj enorm faţă de ţarile noastre partenere.

Europa Liberă: Ce motiv de pesimism – o distanţă enormă faţă de nişte vecini pe care îi avem mai mult sau mai puţin apropiaţi în acest top. Totuşi, cu ce atuuri – nu neapărat scoase din mânecă – s-ar putea lăuda Republica Moldova şi care iată nu au permis rostogolirea şi mai la vale a ţarii?


Corina Gaibu: Din ce am observat eu, mai relevant ar fi să menţionăm performanţa la nivelul infrastructură, care este un indicator de creştere care depinde în mod direct de guvern, de performanţa lui şi arată cît de mult a promovat referme el în anul respectiv. Şi la acest indicator, chair am înregistrat o creştere importantă.

Europa Liberă: Avem, iată, un indicator poziţtiv. Dar când vorbim de inovaţie, doamnă Gaibu, moldovenii par să se fi rostogoli, potrivit raportului de care vorbim, peste vreo 16 trepte. Cum explicăm? Se zgârceşte statul la bani pentru ştiinţă, cercetări, inovaţii ori s-au cam rărit rândurile inovatorilor?

Corina Gaibu: Nu, aici se cere un comentariu aparte la capitolul inovații. Pentru că dacă ne uităm în dinamică, în 2007 am avut o situaţie bună a acestui indicator, iar în 2008 vedem că el s-a înrăutăţit. Pe de altă parte, dacă ne uităm cum s-au alocat bani pentru cercetări științifice, inovare etc., vedem că de la aproape 400 de milioane de lei în 2007, această cifră a crescut pînă la aproape jumătate de miliard în 2008 şi performanţa s-a înrăutăţit. În 2010, ne uităm că banii alocaţi în acest sector s-au reîntors la nivelul din 2007, însă indicatorul s-a prăbuşit şi mai mult. Este evident că fie resursele nu sunt alocate în direcţia în care trebuie, fie nu sunt utilizate în direcţia în care trebuie, pentru că nu cred că nu avem nevoie de inovaţii în economia noastră.

Europa Liberă: Din cîte înţelegem, cu cît se alocă mai mulţi bani, cu atît mai puţin inovativi se dovedesc a fi moldovenii.

Corina Gaibu
: Cam asta este, din păcate e un fenomen inexplicabil. Raportul ar trebui să fie exact invers.

Europa Liberă: Văd aici la capitolul astpecte defavorizante ale RM -instabilitatea politicii economice, corupţia, birocratismul, accesul deplorabil la finanţare ş.a.m.d, adică sunt o mie şi una de păcate care ne menţin acolo unde ne mențin. Dar, ştiţi cum se spune, spune-mi ce vecini ai şi-şi voi spune cine eşti, cum se spune. Valabil şi pentru clasamente… Ce vecini nefericiţi din punctul de vedere al dezvoltării economice are Republica Moldova în acest top? Suntem cu CSI mai mult, sau, cum spuneam mai sus, cu Burkina Faso şi altele?

Corina Gaibu: Ca indicator separat avem situaţia macroeconomică. El s-a înrăutăţit un pic dar este şi explicabil pentru că avem alegeri necontenite, cel puțin în ultimul an, şi asta s-ar putea răsfrînge asupra răspunsurilor obţinute în sondajul respectiv. Pe de altă parte, ne uităm la o analiză a ţărilor pe nivele de dezvoltare şi aici au fost analizate cinci nivele – trei de bază şi două intermediare – şi aici vedem că Moldova este în grupă cu ţari precum Burkina Faso, Etiopia, India, Kîrgîzstan şi Nigeria. Pe cînd ţări ca Georgia, Armenia, nemaivorbind de România, sunt cu o treaptă sau două mai sus decît noi.

Europa Liberă: Ce priorităţi ar trebui să-şi propună şi să realizeze R. Moldova ca lucrurile să meargă din ce în ce mai bine? Atragerea investiţiilor străine prin crearea unui climat favorabil de afaceri, minimizarea riscurilor politice şi legislative, protejarea proprietăţii intelectuale, ce anume?

Corina Gaibu: Este clar că la moment suntem la terapie intensivă cu economia şi ea necesită o atenţie sporită nu neapărat într-un sector anume. Investiţiile străine sunt binevenite, dar cel mai mult ce poate face guvernul este să creeze condiţii, reglementări pentru un mediu de afaceri echitabil şi favorabil pentru toţi agenţii economici. Şi atunci, dacă este concurenţă sănătoasă, automat economia îşi revine din comă.

Europa Liberă: Doamnă Gaibu, Vă mulţumim că aţi fost cu noi în această dimineaţă.
XS
SM
MD
LG