Linkuri accesibilitate

Invitații emisiunii Dorin Chirtoacă, Dumitru Diacov, Alexandru Tănase în dialog cu Vasile Botnaru.


In Profunzime, o emisiune de dezbateri la PRO TV, în context de alegeri, vă invită la o mai bună cunoaștere a programelor electorale ale partidelor și a altor teme la ordinea zilei, în compania unor lideri și a comentatorilor Europei Libere.


Nevoia unor noi anticipate a apărut după ce actualul legislativ, ales la 29 iulie 2009, nu a reuşit să aleagă preşedintele ţării, călcînd pe aceaşi greblă ce a condus la dizolvarea Parlamentului precedent. Dacă majorităţii parlamentare comuniste nu i-a ajuns atunci un sigur vot ca să-şi fi promovat candidatura, Alianţei pentru Integrare Europeană i-au lipsit opt voturi pentru a-l alege în această funcţie pe liderul PD, Marian Lupu.

Comuniştii care s-au pomenit în postura de partid de opoziţie au refuzat să susţină candidatura celui care i-a „trădat”, cum s-au exprimat comuniştii despre fostul lor coleg, promovat de ei în funcţia de preşedinte al Parlamentului. Astfel s-a constituit un echilibru contraproductiv, care risca sa se reproducă într-un nou parlament. Blocajul putea fi aplanat pe calea micsorarii numarului de voturi necesare pentru alegerea presedintelui de catre deputati. Numai ca asta ar fi insemnat modificarea unui articol constitutional, prin 67 de voturi, mai multe decît necesarul pentru alegerea şefului statului. Comunistii s-au declarat dispusi sa sprijine modificarea daca coalitia ar fi anuntat mai intii oficial data dizolvării parlamentului. Alianţa la rîndu-i a spus că nu are încredere în comunişti deoarece ei ar putea sa dea înapoi după obţinerea dizolvării.

Cercul vicios l-a rupt alianţa recurgînd la o manevră - sprijinită de înalţi arbitri europeni, guvernarea liberal-democrată a iniţiat desfăşurarea unui refernedum constituţional fiind sigură că va modifica modul de alegere a presedintelui prin voinţa poporului, dornic, aşa cum spuneau sondajele, să voteze preşedintele. Simţindu-se trecuţi pe linie moartă, comuniştii au recurs la tactica boicotului zgomotos, care ar fi trebuit nu atît să zădărnicească plebiscitul, cît să le fi oferit prilejul să îi conteste legitimitatea morală pe motiv că guvernarea i-a coborît pragul de validare pînă la o treime din alegatori. Eşuarea plebiscitului pare să îi fi surprins în egală măsură, atît pe contestatari, cît şi pe organizatori.

Pentru că şi-a epuizat muniţia, Alianţa a anunţat cu fermitate că va anunţa alegeri parlamentare anticipate. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe dacă există circumstanţele necesare pentru dizolvarea parlamentului, angajîndu-se să dea decretul privind data scrutinului imediat ce va obţine răspunsul curţii. Data desfăşurării scrutinului mai e în discuţie, este însă cert că partidele componente ale Alianţei vor participa la alegeri separat în speranţa că această tactică le va aduce scorul cel mai bun. Liderii celor patru formaţiuni au promis să semneze zisul pact de neagresiune în campania electorală, care între altele prevede că nu vor face alianţă cu Partidul Comuniştilor după scrutinul anticipat.




Vasile Botnaru întreabă și comentează.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG