Linkuri accesibilitate

Succes al referendumului constituțional în Turcia


„Da” și „Nu” - buletine de vot la Ankara la referendumul de duminică

„Da” și „Nu” - buletine de vot la Ankara la referendumul de duminică

„Această dată legată de Constituţia unei lovituri de stat s-a transformat odată cu referendumul într-o piatră de hotar a democraţiei”.




Alegătorii turci au sprijinit amendarea Constituţiei pentru a reduce împuternicirile armatei şi a reforma sistemul judiciar. 58 la sută din alegătorii turci care au participat la referendumul de duminică s-au pronunţat pentru amendamentele propuse de partidul de origine islamică al premierului Recep Tayyip Erdogan. Dar opoziţia spune că ar fi un prim pas către abandonarea statului secular. Alexandru Eftode
:

Rezultatele referendumului din Turcia la care au luat parte aproximativ 77 % dintre alegători au fost salutate de Uniunea Europeană şi Statele Unite. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că democraţia a fost învingătoare la referendumul de ieri, care va apropia Turcia de obiectivul integrării în Uniunea Europeană.

Erdogan a declarat în faţa suporterilor la Istanbul că 12 septembrie va rămâne în istorie ca un punct de cotitură. „Această dată legată de Constituţia unei lovituri de stat s-a transformat odată cu referendumul într-o pagină luminoasă şi o piatră de hotar a democraţiei”, a spus premierul turc. Votul de duminică a coincis cu împlinirea a 30 de ani de la lovitura de stat militară din 1980 iar Erdogan îşi întemeiase campania pe criticarea măsurilor brutale ale generalilor veniţi atunci la putere, tot ei autorii Constituţiei de astăzi.

Modificarea Constituţiei va întări controlul civil asupra armatei şi va anula imunitatea pe care o au liderii loviturii de stat din 1980.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a spus că prezenţa ridicată la vot arată că Turcia este o democraţie vibrantă. Comisarul european pentru extindere, Stefan Fuele a spus că reforma constituţională „reprezintă un pas în direcţia cea bună” pentru ca Turcia să îndeplinească criteriile de aderare la Uniunea Europeană. Dar - că trebuie urmat de alte reforme în domeniul drepturilor omului ca libertatea de expresie şi cea confesională.

În total, în urma referendumului de duminică vor fi adoptate 26 de amendamente constituţionale. Majoritatea poartă un caracter mai degrabă tehnic şi sunt lipsite de orice controversă. Dar una din modificări se referă la modul cum este formată Curtea Constituţională precum şi Consiliul Superior al Magistraţilor şi Procurorilor, instituţia care numeşte judecătorii. Această prevedere a trezit îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei.

Curtea Constituţională şi alte instanţe au creat probleme partidului AK, un partid cu rădăcini în Islamul politic, încă de când formaţiunea premierului Erdogan a venit la putere în 2002. În 2008, AK a evitat pe muchie scoaterea în afara legii pe motiv că ar fi subminat sistemul secular al Turciei. În pofida unor iniţiative respinse în justiţie, ca cea pentru a permite portul vălului islamic, hijab-ul, în universităţi, partidul la guvernare neagă că ar dori să submineze caracterul tradiţional secular al ţării. Partidele oponente nu au încredere în asigurările date de AK şi acuză guvernarea că ar urmări prin reforma constituţională să-şi subordoneze justiţia.

Mulţi analişti se aşteaptă că diviziunile între susţinătorii partidului AK şi apărătorii regimului secular strict se vor adânci. Chiar dacă 58 % dintre cei care au participat duminică la referendum au sprijinit reforma constituţională, 42 % au spus nu. Corespondentul Europei Libere, Robert Tait a relatat de la Istanbul că mulţi alegători sunt nemulţumiţi de unele declaraţii ale premierului Erdogan, care a spus că cei care votează nu ar sprijini de fapt lovitura de stat din 1980.

Printre ei, alegătoarea Somnur Vardar, care planifica să voteze pentru, dar, până la urmă, a votat împotrivă.
Alegătoarea spune că şi-a schimbat părerea după ce a citit cu atenţie amendamentele propuse şi a constatat că ele nu spun nimic despre drepturile kurzilor, drepturile minorităţilor, drepturile omului în general sau despre anularea cursului obligatoriu de religie”.

Unii analişti cred că societatea şi scena politică în Turcia se vor polariza în continuare în urma referendumului. Într-un interviu cu agenţia Reuter, Faruk Logoglu, fost ambasador turc în Statele Unite, a prezis că „partidul aflat la guvernare va deveni şi mai puţin receptiv la sugestiile opoziţiei, iar opoziţia va folosi cuvinte şi tactici tot mai dure”.

Votul de la referendum este văzut şi ca un sprijin acordat de alegători partidului la guvernare cu mai puţin de un an înainte de următoarele alegeri aşteptate în iulie 2011 şi la care AK doreşte să obţină un al treilea mandat consecutiv.
XS
SM
MD
LG