Se implinesc 10 ani de la moartea jurnalistului ucrainian de investigatii Georgi Gondagdze. Marturiiile duceau la speculatia ca in spatele acestei crime s-ar afla oficialitati din guvernul presedintelui de atunci Leonid Kuchma. Investigatia a fost inceputa si continuata sub presedintele Viktor Yuschenko, dar nu a ajuns la nici un rezultat. Acum, scrie intr-un comentariu pentru postul nostru de radio jurnalistul ucrainain Alexa Chopivsky, presa din Ucraina trece prin momente grele – un jurnalist a disparut, majoritatea canalelor particulare de televiziune sunt in proprietatea unor oligarhi in foarte bune relatii cu actualul presedinte Viktor Yanukovici si institutiile internationale pentru apararea libertatii presei trimit mesaje ingrijorate.
Cind Victor Yuschenko era presedinte la Kiev, organizatia non guvernamentala internationala Freedom House plasa Ucraina pe pozitia 108 intre cele 196 de tari monitorizate, fiind cea mai buna pozitie a unui stat ex-sovietic, cu exceptia tarilor baltice. Rusia era plasata pe pozitia 175.
Actualul presedinte ucrainian vorbeste despre decizia administratiei sale de a imbratisa valorile democratice occidentale si de a sustine libertatea de expresie. Realitatea este insa diferita, scrie jurnalistul ucrainian. Institutul International al Presei i-a scris luna trecuta a scrisoare deschisa liderului de la Kiev exprimindu-si ingrijorarea pentru deteriorarea semnificativa a libertatii de expresie. Reporters Sans Frontières, cealalta importanta organizatie internationala neguvernamentala care apara drepturile jurnalistilor, avertiza si ea asupra „dorintei guvernului de a-i controla pe ziaristi prin cenzura, presiune politica sau atacuri impotriva jurnalistilor”.
Atacurile impotriva jurnalistilor ucrainieni sunt felurite: in luna mai jurnalistii de la Canalul de televiziune 1 plus 1 au dat publicitatii o scrisoare deschisa in care se plingeau de cenzura. In iulie, un blogger critic la adresa presedintelui Yanukovici a fost interogat de serviciile de securitate pentru ca l-ar fi insultat pe presedinte si i-ar fi amenintat viata. La 11 august, Vasil Klimentiev, editorul unui ziar din provincie specializat in investigatii jurnalistice pe tema coruptiei la nivel inalt, a disparut. Politia a anuntat ca investigheaza cazul ca pe un posibil omor.
Majoritatea canalelor particulare de televiziune sunt acum in miinile unor oligarhi care au relatii foarte bune cu presedintele Yanukovici. Televiziunea cea mai vizionata Inter este proprietatea sefului serviciilor de securitate Valeri Horoskovski. Acesta este si membru al Consiliului Suprem de Justitie, organismul care numeste judecatorii. In practica democratiilor occidentale ar fi aici un dublu conflict de interese. Horoskovski si-a marit imperiul media prin sentinte judecatoresti impotriva rivalilor din piata – televiziunea Canal 5 si TVi. In luna iunie, amindoua aceste televiziuni n-au mai obtinut frecvente. Jurnalistii ucrainieni au iesit in strada, instanta de judecata a confirmat pierderea licentelor si nici o televiziune centrala nu i-a aratat pe protestatari.
Viktor Yanukovici sustine ca prezideaza peste o tara democratica si spune ca toate aceste probleme ale presei s-ar datora unor conflicte intre conducerile diferitelor organizatii media si lumii afacerilor.
Cancelara Germaniei, Angela Merkel a adus in discutiile ei cu Yanukovici de la Berlin subiectul libertatii presei, iar la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei presedintele de la Kiev a vorbit apasat despre nevoia existentei unei prese libere si independente in tara sa.
Presedintele Yanukovici ar putea sa fie intr-adevar interesat de imbunatatirea dosarului de presa al tarii sale deoarece, potrivit ultimelor sondaje de opinie, popularitatea sa se erodeaza vertiginos: in luna august a ajuns la 22,5 %, fata de 40,9 in aprilie si fata de cele 49 de procente care l-au asezat in fotoliul prezidential. „Modul in care Yanukovici ar putea sa arate ca este hotarit sa apere libertatile democratice ar fi sa faca o investigatie serioasa in cazul omoririi lui Gongadze si sa se asigure ca procesele vor fi corecte si publice. Si sa ne rugam ca Klimentiev sa nu fie un alt caz care sa-l repete pe acesta”, spune jurnalistul ucrainian Alexa Sopiksky.
