Linkuri accesibilitate

Belgradul acceptă o rezoluție ONU fără condamnarea independenței Kosovo


Portul Belgradului pe Dunăre

Portul Belgradului pe Dunăre

Pentru Partidul Democratuic de opoziție rezoluţia modificată este „o înfrângere a Serbiei în faţa ultimatumului puterilor occidentale”.


Într-o concesie făcută UE, la care speră să adere, Serbia a acceptat să modifice un proiect de rezoluţie ONU pe tema Kosovo, renunţînd la frazele cele mai radicale şi înlocuindu-le cu ideea dialogului şi a integrării europene. Detalii are Mircea Ţicudean.

Rezoluţia adoptată joi seară de Adunarea Generală ONU cuprinde câteva schimbări importante faţă de varianta iniţială propusă de Serbia. Sub presiunea europenilor, Belgradul a acceptat ca din text să dispară condamnarea independenţei kosovarilor, proclamată unilateral în februarie 2008. În schimb, în text a apărut o referire la decizia din iulie a Curţii Internaţionale de Justiţie, care a constatat că albanezii kosovari nu au încălcat legea internaţională prin declararea independenţei.

Al treilea element nou în rezoluţie este salutarea eforturilor UE de a media un dialog între kosovari şi Serbia.
În cuvântarea sa de la Adunarea Generală, ministrul sârb de externe Vuk Jeremic i-a contrazis pe cei care spun că ţara sa renunţă prin această rezoluţie la Kosovo: „Republica Serbia nu recunoaşte şi nu va recunoaşte declaraţia unilaterală de independenţă” a kosovarilor, a spus şeful diplomaţiei sârbe, salutînd apoi, ca şi textul rezoluţiei, eforturile UE de a detnsiona situaţia din Balcani.

Înaintea acestei declaraţii, un alt membru al guvernului de la Belgrad, ministrul de interne Ivica Dacic, a semnalat mai clar decât colegul său de la externe că Serbia îşi schimbă politica sub presiunea comunităţii internaţionale. Ivica Dacic a spus că Serbia îşi va urmări în continuare interesele naţionale, dar în acelaşi timp va trebui să ţină seama de părerea uneori diferită a prietenilor ei, mai ales a celor care au o poziţie importantă pe scena globală. Reafirmînd importanţa interesului naţional, ministrul sârb a mai spus că ţara trebuie să-şi continue procesul deschiderii spre lume şi pe cel al aderării la UE.

Serbia se numără printre ţările din Balcanii de Vest cărora li s-a promis că vor adera la UE, dar nu au început negocierile de aderare. În ultimele luni, Bruxelles-ul a făcut eforturi diplomatice sporite pentru a-i convinge pe sârbi să aleagă între ostilitatea veşnică faţă de kosovari şi primirea în Uniune. Mai mulţi ambasadori la ONU ai puterilor occidentale au lăudat aseară fără rezerve schimbarea poziţiei Belgradului. Reprezentantul Marii Britanii, Mark Lyall Grant, a spus că rezoluţia „marchează o nouă etapă, atât pentru Kosovo, cât şi pentru Serbia”, fiind „o despărţire de trecut”.

Agenţia RTR scrie însă că noul ton al declaraţiilor sârbeşti nu înseamnă nicidecum că problema Kosovo a fost rezolvată. O dovadă a fost chiar felul cum s-a desfăşurat sesiunea de aseară a Adunării Generale. Ea a fost amânată cu trei ore pentru că sârbii nu erau de acord cu participarea unor emisari kosovari, a căror ţară nu este recunoscută de Belgrad şi nu este membru ONU. Până la urmă, trimişii kosovari au fost trecuţi în documente ca invitaţi ai unor ţări participante la adunare, iar şedinţa a putut să înceapă.

Între timp, la Belgrad, Partidul Democratic, de opoziţie, a criticat poziţia guvernului faţă de rezoluţia ONU. Vicepreşedintele democraţilor, Slobodan Samardzic, a spus că rezoluţia modificată este „o înfrângere a Serbiei în faţa ultimatumului puterilor occidentale”. Belgradul a pierdut controlul asupra provinciei sale sudice Kosovo în 1999, când NATO a declanşat o campanie aeriană împotriva Serbiei, pentru a o face să renunţe la persecutarea şi masacrarea etnicilor albanezi. De atunci, Kosovo a funcţionat timp de aproape un deceniu ca un fel de protectorat internaţional, iar în urmă cu doi ani şi jumătate şi-a declarat independenţa.
Ea a fost recunoscută de Statele Unite şi de aproape toate ţările din UE, cu excepţia Ciprului, Greciei, Slovaciei, Spaniei şi României. Republica Moldova şi Rusia se numără şi ele printre ţările care nu recunosc noul stat.
XS
SM
MD
LG