Potrivit deciziei Aliantei pentru Integrare Europeana, alegerile parlamentare anticipate ar putea sa aiba loc pe 21 noiembrie. Pragul de accedere in Parlament a unui partid este de 4% din voturi, iar pentru blocurile electorale formate din mai mult de două formatiuni este de 9%. Candidatii independenti vor trebui sa acumuleze 2% din sufragii pentru a deveni parlamentari. Despre felul cum e inteles politicul mai departe de Chisinau vom vorbi in aceasta dimineata cu doi colegi de breasla Tudor Iașcenco, directorul săptămânalului „Cuvântul” din Rezina si Victor Cobăsneanu, redactor-şef la „Observatorul de Nord” din Soroca.
Europa Liberă: 21 noiembrie e si o sarbatoare religioasa. Credeti ca e o data potrivita pentru scrutinul parlamentar?
Europa Liberă: Va merge lumea? Nu va alege mai degraba sa mearga la biserica? In unele localităţi este hramul, ar putea veni rudele, să chefuiască...
Tudor Iașcenco: Eu cred ca nu sarbatoarea poate sa provoace anume lucruri nedorite pentru politicieni. Mai degraba increderea sau neincrederea in aceşti politicieni.
Victor Cobăsneanu: Ar fi bine sa consultam practica internationala sa vedem ce au facut in astfel de cazuri alte tari, inclusiv europene, dar nu cred ca ar fi un impediment, in opinia mea.
Europa Liberă: Pe cat de interesati gasiti cititorii dvs. de ceea ce se intampla actualmente in societate?
Tudor Iașcenco: Este dezorientata si dezamagită. S-au promis atatea schimbari, şi daca la nivel national poate si au avut loc unele schimbari pozitive, la nivel local – totul a ramas absolut pe vechi.
Europa Liberă: Ce a ramas pe vechi? Ce au asteptat sa se schimbe?
Tudor Iașcenco: Au ramas pe vechi cadrele de conducere, toate autoritatile. Atitudinea autoritatilor, relatiile autoritatilor cu populatia. Nu s-a schimbat absolut nimic la nivel de raioane, si asta e problema cea mare. Desi, vreau sa spun ca in ex-judeţul Orhei referendumul a trecut, chiar cu brio, fiindca raionul Telenesti a dat 41 de procente, Orhei – 37 de procente participare. Rezina peste 35 de procente de participare...
Europa Liberă: Atunci lumea totusi a pus o speranţa? Chiar daca, aşa cum ziceti dvs., nu a fost sesizata schimbarea.
Tudor Iașcenco: In aceasta regiune da, deşi noi, eu personal, eram increzut ca va fi cel putin 60-70 de procente participarea.
Europa Liberă: Dar de ce erati atat de increzut? De fapt si cercetarile sociologice aratau ca la referendum intentionau sa participe 70 % din cetăţeni.
Tudor Iașcenco: Noi, mass-media, am facut mult pentru informarea populatiei. Daca am fi fost acompaniati si de fortele politice, pentru ca in teritoriu au lucrat doar PLDM, PD şi atât. Celelalte partide n-au lucrat. Dar administratia publica de nivel raional si local aproape ca nu a lucrat pentru referendum. Mai ales de nivel raional.
Europa Liberă: E o situatie asemanatoare si la Soroca, domnule Cobăsneanu?
Europa Liberă: Dar de fapt intelesese populatia de ce este chemata la urna de vot?
Victor Cobăsneanu: Hai sa zicem altfel. Daca nu au venit la vot peste 1 milion şi jumătate de oameni, poate dintrînșii 3-400 de mii de oameni din ei s-au speriat de poveştile cu români răi ş.a.m.d., dar nu lipsa de informație, mai degraba lipsa de reponsabilitate fata de viitorul tarii ne-a jucat festa.
Europa Liberă: Se spune ca a existat un boicot al comuniştilor, care se spune ca a fost destul de agresiv, mai ales in teritoriu. Cum s-a inteles aceasta agresivitate?
Victor Cobăsneanu: Eu nu as vrea sa cred, si cred ca am dreptate, că meritul esecului apartine comunistilor. Nu cred ca puterea lor este atat de mare astazi, ca sa poata influenţa un astfel de proces important şi destul de complex, cum ar fi referendumul. Nu cred in asta.
Tudor Iașcenco: Comunistii au pedalat pe niste informatii vechi care au avut influenta asupra electoratului lor permanent. Dar cea mai mare problema este, va spun, partea alegatorilor care plutesc de un mal la altul, indecişilor, şi fostii alegatori ai AIE s-au deziluzionat intr-un fel, de ceea ce s-a intamplat in ţara in ultimul timp la nivel local.
Europa Liberă: Si atunci credeti ca mai doreste cetateanul ca politicienii sa faca tot ce e posibil ca sa exista o guvernare democratica in Moldova?
Tudor Iașcenco: Eu cred ca da. Cred ca acest referendum a fost un fel de examen, un test pentru AIE, şi daca ei se vor trezi, isi vor regrupa fortele, au posibilitate sa schimbe lucrurile pana la alegerile anticipate.
Europa Liberă: Ce ar insemna regruparea forţelor?
Tudor Iașcenco: Ar insemna sa vina cu niste explicatii mai inteles pentru alegatorul de rand. Ce se face in ţara? Ce se va face in ţară? Ce face guvernarea pentru omul simplu? Ce are de gand să faca? Pentru că in perioada asta au fost si multe provocari, de pildă, cat a costat la Rezina intenţia companiei de asigurare in medicina de a impune oamenii sa procure in mod forţat poliţa de asigurare, si acum in august sa plateasca costul intreg al poliţei.
Aici a fost chiar o razvratire, toata piaţa s-a razvratit din cauza asta, au inceput sa-i cheme prin judecată. Din 98 legea data este in vigoare de fapt, dar punctul ăsta nimeni nu si-a batut capul să fie indeplinit. Acum s-au trezit in ajun de referendum, au inceput a chema oamenii in judecaţi, a-i impune, asta a trezit repulsie, asta noua guvernare face.
Europa Liberă: Domnule Cobăsneanu, referendumul a fost un duş rece care-i va face mai precauti pe liderii din campanie pentru scrutinul parlamentar pe cei din coaliţia de guvernamant?
Victor Cobăsneanu: Probabil a fost un duş rece nu numai pentru clasa politica, mass-media, dar si pentru popor. In opinia mea, cine are nevoie de regrupare in primul rand e populatia, electoratul, fiindca ce se intampla astazi in Moldova miroase a şantaj. Daca cetateanul nu primeşte ceea ce doreste, imi aminteste in asa cazuri de un copil mic căruia i s-a luat bomboana. Cred ca trebuie in primul rand poporul, acei care se numesc stapanii acestei tari, sa-si regrupeze fortele, sa fie mai responsabili si mai insistenti in ceea ce fac.
Europa Liberă: Cum trebuie sa mearga partidele in noua campanie electorala? Separat? In bloc?
Victor Cobăsneanu: Cel mai bine ar fi separat, poate din aceste patru componente ale AIE, numai AMN ar putea merge in bloc cu PD sau cu PLDM. Celelalte cred ca au destula forţă şi destui oameni in teritoriu ca sa mearga de unii singuri.
Europa Liberă: Domnule Iașcenco, o listă comuna la parlamentare, un staff unic ar duce la consilidarea societatii?
Tudor Iașcenco: Nu cred. In fond, prea diferit este electoratul acestor patru formaţiuni. Daca se va merge in bloc, eu cred ca sunt sanse sa se piarda o parte din alegatori. Separat, poate două din aceste partide sa mearga in bloc, atragand si alte partide astazi extra-parlamentare. Dar separat. In bloc nu cred ca vor obtine mai mult decat au obtinut la alegerile trecute.
Europa Liberă: Dar sunteti increzator ca ar putea fi ales preşedintele in noul legislativ de catre noii parlamentari, din moment ce cetateanul atat de mult spunea ca isi vrea presedintele ales prin vot direct, dar iata ca nu s-a implinit aceasta?
Tudor Iașcenco: Depinde de forţele care vor veni in noul Parlament. Daca se va repeta cam aceeasi situatie, nu cred ca va fi ales.
Europa Liberă: Liderii de partid spun ca s-au aflat mai mult in teritoriul decat la micul ecran, sau la dezbateri la radio, in presă. A avut un impact acest lucru?
Tudor Iașcenco: Da, au fost in teritoriu, au avut multe intalniri, au fost foarte bine primiţi, dar s-au intalnit cu cati? O mie, două, trei mii de oameni. Dar restul alegatorilor au ramas in afara acestei campanii. Plus la asta, totusi publicitatea care s-a facut, fiecare partid a facut-o pentru preşedintele sau. Foarte multa lume a inteles, ajutati si de adversari, de comunisti si din alte partide, ca acum ei trebuie sa aleaga presedintele. Si asta le-a jucat festa.
Europa Liberă: Au fost si mai multe teme care, intr-un fel, s-au suprapus problematicii referendumului, pentru ca au existat discutii si despre mafie, coruptie, teme care duceau mai degraba spre ideea de post-referendum, adica alegeri parlamentare si prezidenţiale, asa ca lumea poate a uitat de miza referendumului.
Tudor Iașcenco: Am participat la o parte din aceste intalniri si s-a discutat mai mult despre problemele tarii, problemele oamenilor. Liderii au incercat sa convinga alegatorii de ce trebuie sa mearga la referendum. Dar oamenii au fost interesati mai mult, si s-a vorbit anume de problemele cu care se confrunta zi de zi.
Europa Liberă: Era mai prioritar sa se discute tematica problemelor cu care se confrunta cetăţeanul?
Victor Cobăsneanu: Nu cred ca a fost cazul, in opinia mea, cetăţeanul simplu a fost foarte bine documentat si informat, vedeţi ca noi avem asa o modă de a considera ca, cu parere de rau, societatea noastra traieste încă dupa o lozinca sovietica, daca tineti minte, cumparatorul are intotdeauna dreptate. Parafrazand, putem spune astazi ca alegatorul are intotdeauna dreptate. In opinia mea, si sunt convins in aceasta, alegatorul de astazi nu a avut probleme cu informarea, mai repet: este vorba de indiferenţa si iresponsabilitatea cetateanului, bineinteles nu trebuie sa uitam si de purtarea uneori cu capul in nori a unor lideri politici.
Tudor Iașcenco: Victore, tu vorbesti ca nu au avut probleme cu informarea. Cei care vor sa fie informati nu au avut probleme, dar sa nu uitam ca o mare parte din populatia noastra nu citeste, nu priveste televizorul si nu vrea si nici nu se gandeste ca i-ar trebui acest lucru.
Europa Liberă: Si aceasta nepasare are si argumente, nu?
Tudor Iașcenco: Desigur. Ajungem la aceea ca referitor la sperietoarea asta veşnică „unirea cu Romania”, doar s-a scris atat ca e o iluzie de fapt, in situatia de azi. Si totusi comunistii au pedalat pe chestia asta si eu cunosc foarte multe fapte cand nu au plecat la referendum anume pentru ca n-a trecut unirea cu Romania, am scapat de unirea cu Romania.
Victor Cobăsneanu: Probabil ca este corect, dar eu nu cred cu tot dinadinsul ca peste un milion de alegatori cred in povestile cu românii rău. Poate 100 sau 200 de mii de oameni sunt intunecati si neinformati. Dar peste un milion – nu cred.
Tudor Iașcenco: Dar milionul ăsta, majoritatea sunt plecati peste hotare, pentru ca in aceste liste electorale care au fost puse la referendum, au fost inclusi toti acesti plecati peste hotare, plus foarte multe suflete moarte, decedaţi, raposati, si lume care nu e pe loc.
Victor Cobăsneanu: Un mare semn de intrebare e pasivitatea celor plecati peste hotare. Si daca am vorbit despre cei morti, vreau sa mai arunc o bila actualei guvenări, AIE, pentru ca prima data in ultimii ani mi se pare ca avem o conducere cat de cat onestă. Or, daca referendumul avea loc cu 2-3 ani in urma, puteti fi siguri s-ar fi gasit cateva sute, mii de morţi, si cele 2-3-4 procente, care n-au ajuns pentru validare, imi pare, cu tot dinadinsul, bine ca avem astazi o clasa politica ceva mai onestă. Poate nu suta la suta, dar ceva mai onesta decat precedenta.
