Viorel Cibotaru: „Consider că sondajele care au fost efectuate, undeva circa trei-patru la număr în perioada de referinţă, cel mai proaspăt a fost cu două săptămâni înainte de referendum, celelalte au fost la o distanţă de o lună, au arătat într-un fel sau altul, într-o unanimitate normală, logică, o gătinţă de a participa la referendum a electoratului. Este o cifră absolut corectă. Consider că ar putea fi două momente aici, care să verse un pic de lumină asupra acestor cifre. În primul rând, eu consider că Partidul Comuniştilor, care a iniţiat acest boicot al referendumului, s-a speriat de această gătinţă şi a început într-un mod activ să acţioneze în teren. Anume ca să nu permită ca Alianţa să obţină o victorie în acest referendum, prin organizarea unei participări masive şi sprijinirea acestei iniţiative. În al doilea rând, întotdeauna trebuie să avem în vedere faptul, şi acest fenomen s-a confirmat de mai multe ori în cadrul altor acţiuni electorale – atunci când lumea este un pic mai optimistă, privind propria participare într-o acţiune electorală, nu e vorba doar de Republica Moldova, dar şi de România, Ucraina, sau alte ţări. Deci, undeva circa cu 10 procente mai mulţi sunt optimişti privind posibilitatea participării. Mai mult ca atât: după consumarea evenimentului, la o perioadă de două săptămâni, o lună, două luni, aceşti respondenţi afirmă că au fost la votare. Undeva între circa 10 şi 20 de procente afirmă că ei au votat, deşi aceasta nu se confirmă prin fapte reale.”
Europa Liberă: Şi aceasta ce înseamnă? Înseamnă că respondenţii din Republica Moldova nu au suficientă credibilitate? Adică nu sunt suficient de sinceri?
Viorel Cibotaru: „Desigur că nu. Asta înseamnă că oamenii îşi construiesc agenda într-un mod, iar apoi, din diferite motive, pot să-şi schimbe aceste planuri. Fenomenul este un pic mai complex, decât îşi închipuie unii reprezentanţi ai partidelor politice, care caută vinovatul. Valabilitatea acestuia este corectă anume în ziua, în care a fost efectuat sondajul, sau în termenii în care a fost efectuat sondajul. Apoi intervin alţi factori. Mai ales campania: unii au făcut campanie pro, alţii au făcut campanie contra. Desigur că s-a reflectat şi asupra comportamentului electoral.”
Europa Liberă: Domnule Cibotaru, dar oricum un procent al indecişilor este luat în calcul, nu? Şi pare oarecum ciudat. Dacă rezultatele erau corecte atunci, de ce sondajele nu au putut nici măcar să intuiască această tendinţă de absenteism atât de pronunţată, care a fost la referendum?
Viorel Cibotaru: „Ba da. În ultimul sondaj al IMAS-ului această poziţie există şi ea este reflectată prin faptul atitudinii vis-a-vis de referendum ca atare şi vis-a-vis de problema, care exista în referendum. Şi aici e paradoxul: ca votare, în mod mecanic, lumea a spus da, vom vota, dar atunci când au fost întrebaţi: sprijiniţi, etc. Deci, în alte întrebări a existat. Şi practic noi am primit aceleaşi rezultate ca şi IMAS. Au ieşit aceeaşi proporţie, care au ieşit şi acei care n-au ieşit, şi cei care nu intenţionau, sau nu erau decişi ca participare a lor. Răspunsurile au existat şi în sondajele acestea. Numai că lumea nu le-a citit în modul respectiv.”
Europa Liberă: Deci, nu au fost citite în modul respectiv. Dar partidele politice ştiau despre aceste semne care se întrezăreau?
Viorel Cibotaru: „Fără doar şi poate. Fiecare partid a primit aceste rezultate, au fost prezentate în mod public. Mai mult decât atât – multe partide îşi angajează sociologi cu experienţă tehnologică. Deci, de manipulare a opiniei publice, de organizare a unei campanii electorale, care de fapt şi sunt specialişti anume pentru a citi sondajele, anume care cunosc. Tot ce v-am spus, ei cunosc mai bine ca mine, comentator.”
Europa Liberă: Domnule Cibotaru, dar cum credeţi, ce învăţăminte ar trebui să tragă partidele politice, companiile de realizare a sondajelor de opinie din cele petrecute?
Viorel Cibotaru: „Lucrurile banale, lucruri absolut banale – poporul întotdeauna este mult mai deştept, decât se crede despre el. Regula la oameni trebuie reconfirmată în fiecare zi prin acţiuni, prin activităţi, prin discursul respectiv, etc. Orice fals în discurs, orice neînţelegere între parteneri, în cazul în care se doreşte un sprijin al coaliţiei, se va reflecta şi în sprijinul pentru iniţiativele sau activităţile acestuia. Deci, lucruri absolut banale, cunoscute, recomandabile şi în continuare de a fi însuşite şi urmate. Inclusiv două lucruri absolut importante: valorile şi ceea ce constituie cultura politică.”
Europa Liberă: Şi aceasta ce înseamnă? Înseamnă că respondenţii din Republica Moldova nu au suficientă credibilitate? Adică nu sunt suficient de sinceri?
Viorel Cibotaru: „Desigur că nu. Asta înseamnă că oamenii îşi construiesc agenda într-un mod, iar apoi, din diferite motive, pot să-şi schimbe aceste planuri. Fenomenul este un pic mai complex, decât îşi închipuie unii reprezentanţi ai partidelor politice, care caută vinovatul. Valabilitatea acestuia este corectă anume în ziua, în care a fost efectuat sondajul, sau în termenii în care a fost efectuat sondajul. Apoi intervin alţi factori. Mai ales campania: unii au făcut campanie pro, alţii au făcut campanie contra. Desigur că s-a reflectat şi asupra comportamentului electoral.”
Europa Liberă: Domnule Cibotaru, dar oricum un procent al indecişilor este luat în calcul, nu? Şi pare oarecum ciudat. Dacă rezultatele erau corecte atunci, de ce sondajele nu au putut nici măcar să intuiască această tendinţă de absenteism atât de pronunţată, care a fost la referendum?
Viorel Cibotaru: „Ba da. În ultimul sondaj al IMAS-ului această poziţie există şi ea este reflectată prin faptul atitudinii vis-a-vis de referendum ca atare şi vis-a-vis de problema, care exista în referendum. Şi aici e paradoxul: ca votare, în mod mecanic, lumea a spus da, vom vota, dar atunci când au fost întrebaţi: sprijiniţi, etc. Deci, în alte întrebări a existat. Şi practic noi am primit aceleaşi rezultate ca şi IMAS. Au ieşit aceeaşi proporţie, care au ieşit şi acei care n-au ieşit, şi cei care nu intenţionau, sau nu erau decişi ca participare a lor. Răspunsurile au existat şi în sondajele acestea. Numai că lumea nu le-a citit în modul respectiv.”
Europa Liberă: Deci, nu au fost citite în modul respectiv. Dar partidele politice ştiau despre aceste semne care se întrezăreau?
Viorel Cibotaru: „Fără doar şi poate. Fiecare partid a primit aceste rezultate, au fost prezentate în mod public. Mai mult decât atât – multe partide îşi angajează sociologi cu experienţă tehnologică. Deci, de manipulare a opiniei publice, de organizare a unei campanii electorale, care de fapt şi sunt specialişti anume pentru a citi sondajele, anume care cunosc. Tot ce v-am spus, ei cunosc mai bine ca mine, comentator.”
Europa Liberă: Domnule Cibotaru, dar cum credeţi, ce învăţăminte ar trebui să tragă partidele politice, companiile de realizare a sondajelor de opinie din cele petrecute?
Viorel Cibotaru: „Lucrurile banale, lucruri absolut banale – poporul întotdeauna este mult mai deştept, decât se crede despre el. Regula la oameni trebuie reconfirmată în fiecare zi prin acţiuni, prin activităţi, prin discursul respectiv, etc. Orice fals în discurs, orice neînţelegere între parteneri, în cazul în care se doreşte un sprijin al coaliţiei, se va reflecta şi în sprijinul pentru iniţiativele sau activităţile acestuia. Deci, lucruri absolut banale, cunoscute, recomandabile şi în continuare de a fi însuşite şi urmate. Inclusiv două lucruri absolut importante: valorile şi ceea ce constituie cultura politică.”
