Linkuri accesibilitate

Mai multe şcoli cu predare în grafie latină din Transnistria au fost împiedicate şi în acest an de autorităţile regiunii să înceapă anul şcolar.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Opinii ale comentatorilor politici de la Moscova şi Chişinău despre rolul Rusiei în reglementarea transnistreană.

Victor Chirilă: „Pe de o parte, Moscova ne asigură că recunoaşte independenta şi suveranitatea ţării noastre, pe de alta ne îndeamnă să aceptăm realităţile juridice şi politice care există în această regiune”.

Vitali Portnikov: Este încă o dovadă a faptului că Rusia este interesată să menţină conflictele îngheţate din spaţiul post-sovietic”.

Mai multe şcoli cu predare în grafie latină din Transnistria au fost împiedicate şi în acest an de autorităţile regiunii să înceapă anul şcolar.

Începem ca de obicei cu ştirile. Paul Hodorogea trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Referendumul constituţional pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova prin vot direct din 5 septembrie a eşuat din cauza absenteismului. La vot au ieşit aproximativ 30 la sută din alegători, în timp ce minimul necesar a fost de 33 la sută. În satul Corjova di zona de securitate secţia de votare a fost blocată de câteva sute de persoane în civil. Vicepremierul în problema reintegrării, Victor Osipov, a declarat că secţia a fost blocată la indicaţia administraţuiei din Tiraspol, iar persoanele în civil ar fi fost reprezentanţi ai structurilor de forţă transnistrene. Osipov a mai spus că incidentul de la Corjova a demonstrat ca oboservatorii militari din regiune sunt incapabili să asigure ordinea publica si să prevină asemenea incidente.

La Tiraspol pe 2 septembrie a avut loc o parada militară cu ocazia a 20 de ani de la constituirea autoproclamatei republici nistrene, nerecunoscute internaţional. In discursul sau, Igor Smirnov a vorbit despre exemplele internationale pe care le-ar reprezenta Taiwanul, Ciprul de Nord, Kosovo, Abhazia si Osetia de Sud pentru ca regiunea transnistreana sa fie si ea recunoscuta. Smirnov a multumit Rusiei pentru sprijinul acordat.

Presa a relatat că la parada militară a fost prezent un singur deputat al Dumei de Stat de la Moscova. Ambasadorul rus la Chişinău, Valeri Kuzmin nu a fost de faţă la festivităţile din 2 septembrie, dar călătorise în ajun la Tiraspol pentru a-i felicita pe transnistreni din numele ministrului rus de externe. Vicepremierul moldovean Victor Osipov a spus că autorităţile de la Chişinău regretă pasul ambasadorului Kuzmin. Mai multe, în cadrul emisiunii.

Preşedintele interimar al republicii Moldova, Mihai Ghimpu a declarat presei că în opinia sa prezenţa în ajuns la Tiraspol a ambasadorilor Rusiei si Ucrainei nu reprezintă o susţinere a Transnistriei, pentru că autorităţile de la Chişinău cunosc pozitia oficială a Kievului si Moscovei. „Posibil că ambasadorii Ucrainei şi Rusiei au mers in Transnistria pentru că au cetăţeni de naţionalitate ucrainiană şi rusă acolo”, a spus Mihai Ghimpu.

Pe 3 septembrie, la Chişinău a sosit un lot de ajutoare umanitare din Federaţia Rusă destinat satelor inundate din lunca Prutului. Ajutoarele, în valoare aproape 1 milion de dolari, includ două staţii electrice mobile, corturi, bărci pneumatice, echipament pentru salvare.
Donaţia a fost transmisă Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor excepţionale. La eveniment a participat ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, şi premierul Vlad Filat.

Deschiderea anului şcolar, la unele şcoli din stânga Nistrului cu predare în grafia latină, s-a petrecut în condiţiile unor presiuni şi intervenţii ale autorităţilor locale. Incidentul cel mai grav a avut loc pe 1 septembrie dimineată la Corjova, unde miliţiile transnistriene au ocupat gimnaziul din localitate sub pretextul că terenul ar fi fost minat. Până la urmă, anul şcolar a început la Corjova fără electricitate.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Paul. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Tancuri, militari, discursuri şi oaspeţi din străinătate – aşa au marcat pe 2 septembrie autorităţile transnistrene 20 de ani de la proclamarea independenţei faţă de Republica Moldova sau a regimului anticonstituţional cum este numit la Chişinău. Printre oaspeţii din străinătate – reprezentanţi ai celor două regiuni secesioniste georgiene, Abhazia şi Osetia de Sud, şi cel puţin un deputat în Duma de Stat de la Moscova, după cum a relatat presa de la Tiraspol. Ambasadorul rus în Moldova, Valeri Kuzmin, s-a abţinut să participe la festivităţile de la Tiraspol, dar i-a felicitat pe transnistreni în ajun, în numele ministrului rus de externe Serghei Lavrov, promitînd ajutor şi susţinere şi pe mai departe populaţiei din regiune.

Europa Liberă a discutat cu analiti politici de la Moscova şi Chişinău pe tema paradei de la Tiraspol şi perspectivelor de rezolvare a conflictului transnistrean. Directorul executiv al Asociaţiei pentru politică externă de la Chişinău, Victor Chirilă, crede că mesajul ministrului rus de externe transmis transnistrenilor prin ambasadorul Valeri Kuzmin ar scoate în evidenţă politica duplicitară a Federaţiei Ruse faţă de independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova.

Victor Chirilă
Victor Chirilă
: „Pe de o parte, Moscova ne asigură că recunoaşte independenta şi suveranitatea ţării noastre, pe de alta ne îndeamnă să aceptăm Transnistria ca parte egală în procesul de negocierim să acceptăm realităţile juridice şi politice care există în această regiune. Şi acest lucru vorbeşte despre faptul că Federaţia Rusă nu şi-a schimbat părerea despre modul în care ar trebui să fie soluţionată problema transnitreană. Ne vorbeşte despre faptul că memorandumul Kozak rămîne în continuare un document viabil pentru Federaţia Rusă şi trebuie să ne aşteptăm ca Rusia să încerce să promoveze ideile care au fost incluse în memorandumul Kozak, ca să fie acceptate chiar şi de către partenerii din UE. Recenta încălzire din relaţiile Rusiei cu UE, iniţiativa Medvedev - Merkel crează unele oportunităţi pentru soluţionarea conflictului, dar în acelaşi timp trebuie să fim foarte atenţi la modul în care va încerca Rusia să folosească această oportunitate pentru a promova ideile conţinute în memorandumul Kozak”.

Radu Benea: Victor Chirilă este totuşi sceptic cu privire la şansele Rusiei de a readuce în discuţie ideea unei confederaţii între Republica Moldova şi Transnistria.

Victor Chirilă: „Politica externă a UE nu este definită doar de Germania, sau Franţa, sau Marea Britanie, ci de toate cele 27 de state. Ştim că există opinii diferite în cadrul UE mai ales faţă de factorul rusesc. De aceea mă îndoiesc că va fi uşor pentru Federația Rusă de a promova aceste idei. Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece şi să continuăm discuţiile active cu partenerii noştri din UE ca să exploatăm la maximum această oportunitate nouă, după declaraţia Medvedev-Merkel.”

Expertul de la Chişinău Victor Chirilă mai crede că autorităţile moldoveneşti au reuşit, prin apelurile emise în ajun, să prevină o prezenţă mai vizibilă a Rusiei la manifestările de la Tiraspol.

Victor Chirilă: “Am văzut că Moscova a fost reprezentată doar prin ambasdorul Kuzmin, nu au fost alţi oficiali de rang înalt de la Moscova. Deci, într-o anumită măsură au reuşit. Dar lucrul acesta mai puţin contează. Contează faptul că Rusia în continuare susţine Transnistria financiar, subvenţionându-i resursele energetice pe care le importă din Rusia. Deci, prin astfel de metode ea susţine în continuare acest regim, pentru că acest regim este unul nefiabil nu doar politic, dar şi din punct de vedere economic”.

Radu Benea: opinia expertului de la Chişinău, Victor Chirilă.

Vitali Portnikov
Un alt invitat al ediţiei noastre, analistul politic de la Moscova Vitali Portnikov, comentator al postului de radio Liberty, crede însă că felicitarea adresată de către diplomaţia rusă unei entităţi autoproclamate cum este Transnistria este suficientă pentru a demonstra aspectul distructiv al politicii ruse în procesul reglementării conflictelor îngheţate din întreg spaţiul post-sovietic.

Vitali Portnikov: „Eu văd în acest mesaj un atentat la integritatea teritorială a Republicii Moldova, care nu poate trezi decît nedumerire. Să ne amintim multiplele gesturi de acest fel ale Rusiei cu privire la autonomiile separatiste georgiene care, într-un final, au fost urmate de recunoaşterea Abhaziei şi Osetiei de Sud. Eu nu exclud că Federaţia Rusă a pornit pe aceeaşi cale şi în cazul regiunii transnistrene. Totuşi, înclin să cred că nu este o strategie, ci o tactică de moment, posibil cu subtext electoral. Cum să ne raportăm la ea – ca la o dovadă în plus a interesului sporit al Rusiei pentru menţinerea fostelor republici sovietice în zona sa de influenţă prin aceste conflicte separatiste”.

Radu Benea: opinia analistului politic de la Moscova, Vitali Portnikov.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Anul şcolar a început, la şcolile din Transnistria cu predare în grafie latină cu aceleaşi şicane din partea autorităţilor, cu care s-au obişnuit de ani de zile. Şcoala din Corjova a fost ocupată, pentru câteva ore de forţele de securitate locale, sub pretextul că ar fi existat informaţii că zona era minată. Singurul rezultat concret a fost că anul şcolar la Corjova a început fără electricitate. Vicepremierul Victor Osipov responsabil cu dosarul transnistrean crede că incidentul putea fi explicat şi prin apropierea referendumului din 5 septembrie. Satul Corjova se află în zona de securitate, pe partea stângă a Nistrului, într-o regiune subordonată oficial autorităţilor moldovene, dar este scena unor intervenţii frecvente ale forţelor transnistrene, care au împiedicat în trecut desfăşurarea alegerilor în această localitate. Mai multe de la Valentina Ursu.

Constantin Sucitu
Primul sunet de clopoţel în prezenţa miliţiei transnistrene, care a descins în dimineaţa zilei de 1 septembrie în gimnaziul din satul Corjova, raionul Dubăsari. „De asta au avut parte profesorii şi elevii acestei instituţii. Ceva previzibil pentru un început de an şcolar”, a declarat Europei Libere Constantin Sucitu, directorul gimnaziului din localitate.

Constantin Sucitu: „Ne înconjoară miliţia, să nu arborăm Drapelul, să nu intonăm Imnul. Ne-au preîntâmpinat ca să nu fie Biroul de alegeri la noi în instituţie. Ne-au pus să ne iscălim acolo. Zic: eu nu mă iscălesc.”

Afirmaţiile lui Constantin Sucitu sunt susţinute şi de directoarea Liceului teoretic „Alexandru cel Bun” din oraşul Bender, Maria Roibu.

Maria Roibu: „Ieri seara au venit doi miliţieni transnistreni şi m-au întrebat: aici va fi punct electoral? Da eu mă uit la dânşii şi zic: cu părere de rău - nu, fiindcă voi nu ne permiteţi. Şi întreabă: da la 1 septembrie voi veţi arbora Drapelul? Veţi cânta Imnul? Şi am spus aşa: băieţi, va fi arborat Drapelul, va fi intonat Imnul. Noi suntem şcoala Republicii Moldova, noi facem totul după legea Republicii Moldova.”

Ion Iovcev
Directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev are şi el anumite explicaţii: „Se împlinesc 20 de ani de la aşa-numita proclamare a independenţei republicii moldoveneşti nistrene. Zi la zi mass media - televiziunea locală, radioul, ziarele, totul vorbesc în unison că duşmanul numărul unu este Republica Moldova. Şi clar, că asta are un impact negativ asupra populaţiei băştinaşe. Lumea e înfricoşată să-şi aducă copiii la liceu şi numărul elevilor din cauza asta scade. Anul acesta, bunăoară, în clasa întâi avem din cei nouă copii, care au depus cereri, trei sunt de naţionalitate, de etnie rusă.”

Ion Iovcev spune că anul acesta are numai noi copii în clasa întâi. O situaţie asemănătoare e la şcoala din Corjova.

„În clasa întâi avem 10 copilaşi. Unii părinţi nu înţeleg situaţia şi-şi dau copiii la şcoala rusă în Dubăsari, la şcoala cu studierea în chirilică”, spune directorul gimnaziului Constantin Sucitu.

Şi la liceul din Tighina puţini sunt copiii veniţi în clasa întâi, spune directoarea Maria Roibu.

Maria Roibu
Maria Roibu
: „Dacă cu şapte ani în urmă aveam câte 250 de elevei în clasa întâi, la 1 septembrie acum avem doar 40 de elevi. O categorie de oameni sunt cei, care se tem de situaţie, se tem să-şi piardă lucrul. Dar mă doare foarte mult, că o categorie de oameni nu înţeleg, pur şi simplu, ce fac ei – că le fură viitorul copiilor”.

Calitatea învăţământului însă reuşeşte să rămână la un nivel înalt şi acest lucru este probat prin faptul că toţi absolvenţii liceului trec admiterea în instituţiile de învăţământ superior., fără să aibă nici un fel de facilităţi.
Maria Roibu: „Demult este demonstrat, că este o calitate. Deoarece şi anul acesta 78 de absolvenţi, toţi au fost admişi la instituţii superioare de învăţământ. 21 de elevi sunt în aşteptarea admiterii în România şi sper, ca Guvernul României să aibă grijă de aceşti elevi, să fie admişi toţi. 33,33 de procente, exact aşa, au fost admişi la buget în instituţiile superioare de învăţământ din Republică.”

Directoarea liceului de la Bender Maria Roibu deplânge însă sprijinul insuficient din partea autorităţilor Moldovei.

Maria Roibu: „Eu demult vorbesc şi sper cel puţin pentru anul viitor să avem o înţelegere corectă din partea Guvernului Republicii Moldova. Deoarece aceste locuri ar fi cazul să fie specificate la ce instituţii, la ce facultăţi, ca noi, cei din instituţiile acestea cinci, să ştim precis unde să orientăm copiii. Nici chiar în aceeaşi Românie – avem 50 de locuri, dar nu este arătat în care universităţi, la care facultăţi. Uite, asta este cea mai mare problemă. Şi nu ştiu, de ce demnitarii de stat până acum încă nu vor să înţeleagă că este o problemă. În clădirea gimnaziului-internat pentru copiii orfani, acolo unde învaţă clasele a IX-XII-cea, starea este deplorabilă. Cad ferestrele, uşile, podeau este putredă.”

În Transnistria există opt instituţii de învăţământ, care şi-au câştigat statutul de şcoli moldoveneşti cu grafie latină, sub jurisdicţia Republicii Moldova, încă din iulie 1992, după încheierea conflictului armat de la Nistru. Potrivit statisticilor transnistrene, 33 de şcoli din regiune învaţă în moldoveneşte, adică 17 la sută din instituţiile preuniversitare.

Radu Benea: mulţumesc, Valentina Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG