Linkuri accesibilitate

Eșecul - greșeli tactice de partea AIE și tehnologia PCRM a inducerii fobiilor


Analiști politici despre modul în care coaliția de guvernămînt a pierdut o bătălie ce părea imposibil de pierdut.



Editorialistul Nicolae Negru, de la Jurnal de Chişinău, crede că eşecul referendumului se explică întâi de toate printr-o gravă greşeală tactică a alianţei, care, fără a face evaluări proprii ale intenţiilor de participare, a crezut naiv că, aşa cum spune eufemistic jurnalistul, „are referendumul în buzunar”:

Nicolae Negru

Nicolae Negru: „Alianţa dădea impreşia ca şi cum referendumul e, aşa, o formalitate. M-au mirat declaraţiile lui Ghimpu cînd a venit la referendum – el vorbea despre o înfrîngere ca niciodată a comuniştilor, ministrul justiţiei vorbea în ajun despre o prezenţă de 50 la sută – toate acestea le-a creat simpatizanţilor Alianţei de Integrare Europeană o stare de calm că nu este vorba nu despre o acţiune hotărîtoare”.

Substituirea campaniei pro-referendum cu cea prezidenţială este o altă cauză din care alianţa, crede editorialistul, a pierdut o bătălie pe care părea imposibil să o piardă.

Nicolae Negru: „Pe de altă parte, desigur că au acţionat şi comuniştii - au stîrnit tot felul de zvonuri, ziceau că după acest referendum puterea va fi uzurpată, se va pune problema unirii cu România, va avea loc alt referendum pentru micşorarea pensiilor – în mediul de la ţară foarte puţin informat asta a avut efect”.



Analistul politic
Bogdan Tîrdea
, director de program în cadrul Fundaţiei Priznanie, crede că tehnologia „inducerii fobiilor” utilizată cu mult succes de opoziţia comunistă a jucat un rol, dar nu hotărîtor. Mai gravă a fost lipsa de reacţie din partea alianţei şi faptul că aceste fobii îşi găseau oarecum confirmare în mesajul de campanie al unor formaţiuni de pe dreapta politică, nu neapărat din interiorul alianţei, cum ar fi spre exemplu PNL-ul lui Vitalia Pavlicenco. Totuşi, analistul pune pe primul loc nemulţumirea cetăţenilor legată de prestaţia actualei guvernări.

Bogdan Țîrdea: „Încă în mai barometrul de opinie publică a semnalat primele momente negative pentru alianţa – o scădere a încrederii populaţiei în guvern de la 44 la 27, în Parlament – de la 41 la 26, în preşedinte - de la 35 la 24. Practic, 64 la sută din populaţie spunea că ţara se mişcă în direcţie greşită.”

Şi-au spus cuvîntul, mai cred observatorii, şi multiplele semnale negative transmise la adresa alianţei de guvernămînt din partea Rusiei, cum ar fi embargourile pentru vinurile şi merele moldoveneşti, fie şi neconfirmate oficial – care, toate împreună, au jucat un rol de torpilare a referendumului iniţiat de alianţa şi boicotat de opoziţia comunistă. La astea se adaugă, este de părere Veaceslav Perunov, directorul ziarului „SP” de la Bălţi, lipsa unui mesaj coerent din partea alianţei pentru alegătorul vorbitor de limbă rusă.

Veaceslav Perunov: „Din păcate, toate mesajele lui Ghimpu sau Filat sunt exclusiv în limba română şi nu sunt înţelese de vorbitorii de limbă rusă. Iar ceea ce nu se înţelege, este respins de oameni. În Bălţi, de exemplu, în această campanie, dintre liderii alianţei a fost doar Lupu. Ceilalţi pur şi simplu au ignorat această zonă. Ş-apoi, trebuiau să intuiască care vor fi sperietorile false pe care le vor utiliza comuniştii şi să fie găsite contraargumente convingătoare”.

Un anume rol l-au jucat şi campaniile denigratoare la adresa unora dintre liderii alianţei, mai cred analiştii, iar comportamentul presei, care în loc să scoată în faţă importanţa referendumului, s-a pliat pe jocul politicienilor şi a acordat atenţie prea mare acestor campanii, ar fi o altă explicaţie a eşecului plebiscitului invocată de analişti.

Anatol Ţăranu crede că alianţa a ieşit mult mai slăbită şi vulnerabilă din acest eşec, iar partidul comuniştilor a căpătat un avantaj nesperat în prag de anticipate: „Neprezenţa masivă a electoratului democratic la referendum vorbeşte despre faptul că există o nemulţumire faţă de prestaţia alianţei. Ar putea să se întîmple ca alianţa să nu fie capabilă să recupereze această parte a nemulţumiţilor. Pentru a nu admite migrarea lor spre comunişti, este nevoie de o forţă nouă pe segmentul democratic, care să aspire acest electorat.”

În timp ce unora dintre analişti, la fel ca lui Ţăranu, o revigorare imagistică a alianţei li se pare puţin probabilă, alţii dau celor patru partide mai multe şanse, cu condiţia ca acestea să înceteze să-şi „spele în public rufele murdare” şi să se înveţe să comunice efectiv cu electoratul.
XS
SM
MD
LG