Linkuri accesibilitate

Franța și romii - odinioară și astăzi


„Situaţia de astăzi a romilor din Franţa sau România dovedeşte că pentru marginalizarea minorităţilor nu este nevoie de dictatură, fiind de ajuns „aţâţarea majorităţii” etnice de către câţiva politicieni iresponsabili.”


Persecutarea minorităţilor naţionale nu este monopolul dictaturilor, fiind perfect posibilă şi în ţări democratice, cum este Franţa. Acesta este mesajul principal al articolului apărut în International Herald Tribune, sub semnătura lui Robert Zaretsky şi a Oliviei Milianjic, ambii profesori la universitatea din Houston.

Pornind de la recenta expulzare a unor romi români şi bulgari din Franţa, autorii amintesc că în acea ţară, politicile antirome au o lungă tradiţie, care nu ţine doar de scurta perioadă colaboraţionistă cu Germania lui Hitler. Încă din 1912, guvernul republican francez a emis o serie de legi îndreptate împotriva „vagabonzilor” sau „nomazilor”, creînd documente de identitate speciale pentru romi. În anii ’30 ai secolului trecut, tot statul democratic francez a creat centre speciale pentru nomazi, devenite lagăre de concentrare după invadarea Franţei de către nazişti.

Autorii articolului spun că situaţia de astăzi a romilor din Franţa sau România dovedeşte că pentru marginalizarea minorităţilor nu este nevoie de dictatură, fiind de ajuns „aţâţarea majorităţii” etnice de către câţiva politicieni iresponsabili. Chiar dacă romii de astăzi nu sunt supuşi unor politici de duritatea celor din Franţa lui Petain sau România lui Ceauşescu – scriu autorii articolului – ei sunt împinşi la marginea societăţii.
În România de astăzi, rata sărăciei în rândul romilor este de trei ori mai mare decât media pe ţară. După aderarea la UE, România a adoptat fără prea mare tragere de inimă programe de integrare, unele dintre ele bine-mediatizate, dar cu efecte în cel mai bun caz limitate.

„Acum – continuă articolul din IHT – românii văd în expulzarea romilor din Franţa o dovadă că ei nu pot fi integraţi în nici o societate. Aşa că politicile guvernului francez subminează şi firavele încercări româneşti de a pune capăt discriminării romilor.”

Autorii articolului sunt de părere că politicienii francezi de stânga care critică măsurile dure ale administraţiei Sarkozy, spunând că ele sunt o insultă la adresa francezilor, nu cunosc starea de spirit dintr-o ţară în care jumătate din cetăţeni nu-i suportă pe romi. În trecut, asemenea răbufniri de rasism şi xenofobie apăreau în Franţa în pragul unui război. Acum, ţara nu se confruntă cu un asemenea risc, dar trece prin altfel de crize: stagnarea economică, degradarea centrelor marilor oraşe şi un aparat de stat prea costisitor. Mai mult, Franţa luptă cu chestiunea mereu complicată a identităţii naţionale şi a securităţii naţionale, într-o Uniune Europeană care îşi extinde atribuţiile.

Problema lui Sarkozy şi salvarea posibilă a romilor ar putea fi tocmai UE. După ce a fost aşa de criticată pentru pretinsul ei „deficit de democraţie”, Uniunea are şansa de a deveni acum apărătorul de ultimă instanţă al ultimului popor fără stat din Europa – conchid Robert Zaretsky şi Olivia Milianjic, autorii articolului din IHT.
XS
SM
MD
LG