Linkuri accesibilitate

Printr-o decizie a sovietului localităţii Sergheevca din Ucraina, patrimoniul moldovenesc, estimat la sute de mii de dolari şi reprezentat de complexe hoteliere, sanatorii şi case de odihnă, este trecut la balanţa administraţiei locale.


8 septembrie 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Litigiul patrimonial ucraino-moldovean și cazul Sergheevca.

Dan Ionescu: Următorul subiect se leagă tot de relaţiile moldo-ucrainene. Ce este drept, este vorba de legături, care se dovedesc a fi o sursă inepuizabilă de tensiune între cele două state. Ele derivă din moştenirea fostului imperiu sovietic. Fie că este vorba de probleme patrimoniale, apărute în urma descompunerii URSS, sau de chestiuni şi mai delictae, cum ar fi aceea a delimitării frontierelor statelor succesoare. Mai multe de la Lina Grâu.

Republica Moldova este pe cale de a-şi pierde patrimoniul său de pe litoralul Mării Negre. Printr-o decizie a sovietului localităţii Sergheevca din Ucraina, patrimoniul moldovenesc, estimat la sute de mii de dolari şi reprezentat de complexe hoteliere, sanatorii şi case de odihnă, este trecut la balanţa administraţiei locale. Republica Moldova a acţionat în judecată decizia sovietului local, iar procesul, intentat în Arbitrajul regional Odesa urmează să înceapă luni.

În acelaşi timp, conducerea holdingului Moldsindbalneotur, fondat de Federaţia generală a sindicatelor din Moldova, proprietarul majorităţii imobilelor de la Sergheevca, a adresat nenumărate demersuri în cel puţin 12 instanţe din Republica Moldova şi Ucraina, inclusiv preşedintelui Leonid Cucima şi Radei supreme, primului ministru şi Procuraturii generale a Ucrainei, prin care solicită atragerea la răspundere penală a preşedintelui consiliului local Sergheevca pentru abuz de serviciu.

Preşedintele Federaţiei generale a sindicatelor, Ion Godonoga, a calificat preluarea proprietăţii drept un act de banditism, susţinut de organele statale ucrainene. Preşedintele Moldsindbalneotur, Victor Gorşceaev, este de părere, că decizia Consiliului local este una politică şi nu putea fi luată fără ştirea Radei supreme, care ar condiţiona ratificarea Acordului privind recunoaşterea proprietăţii Republicii Moldova în Ucraina prin ratificarea de către Parlamentul de la Chişinău a Acordului privind delimitarea frontierei de stat.

Ultimul prevede trecerea în proprietatea Ucrainei a unui segment de şosea de aproape opt kilometri în regiunea localităţii Palanca. Localnicii din Palanca au protestat de nenumărate ori împotriva acestui acord, care le-ar limita accesul la terenurile arabile şi păşunele de peste şosea, iar majoritatea deputaţilor de la Chişinău au declarat, că cedarea de teritoriu prevăzut în document este un act anticonstituţional. În prezent,

Acordul privind frontiera de stat este în proces de renegociere. Sindicatele şi agenţii economici, care au proprietăţi în Sergheevca, au cerut ca Preşedinţia, Guvernul şi Parlamentul să se implice politic în soluţionarea problemei patrimoniului. Executivul de la Chişinău a adresat o notă diplomatică Guvernului ucrainean, notă care deocamdată rămâne fără răspuns. La ultima şedinţă, Guvernul a numit reprezentanţii săi în grupul de experţi, care va participa săptămâna viitoare, la Odesa, la şedinţa comisiei de experţi, unde Chişinăul va insista asupra unei întâlniri la nivel de prim-miniştri în problema patrimoniului moldovenesc.

Litigiul patrimonial dintre Ucraina şi Republica Moldova a început după destrămarea imperiului sovietic şi declararea independenţei celor două formaţiuni statale. Părţile au semnat un tratat de colaborare şi bună vecinătate, în care se spunea, că chestiunile ce se referă la recunoaşterea reciprocă a proprietăţilor de pe teritoriul celuilalt stat vor fi reglementate printr-un acord special. În 1994 un asemenea acord a fost semnat la nivel de prim-miniştri. Acordul urma să intre în vigoare după ratificarea lui de către legislativele celor două state.

Deşi au trecut şase ani, până în prezent Rada supremă nu a ratificat acest document, motiv pentru care statutul proprietăţii Republicii Moldova în Ucraina rămâne incert. Agenţii economici, care administrează aceste obiective nu s-au putut legaliza în Ucraina, deoarece nu aveau dovada că ar fi proprietarii imobilelor. Pe parcursul acestor ani, Chişinăul nu a putut opera nici un fel de modificări în statutul sau în capitalul social al acestor întreprinderi.

În cadrul întâlnirilor bilaterale la nivel interguvernamental se discuta în mod curent doar problema administrării şi bunei funcţionări a patrimoniului moldovenesc din Ucraina. Chestiunea legalizării dreptului de proprietate era abordată ocazional, prioritate având problemele de ordin politic. În rezoluţiile finale ale acestor întâlniri a fost inclus de mai multe ori angajamentul părţii ucrainene de a interveni pe lângă Rada supremă în vederea ratificării acordului privind proprietatea.

Profitând de această situaţie, administraţia locală a preluat controlul asupra unei părţi din patrimoniu, în special asupra celui nebugetar. Sovietul local Sergheevca a adoptat câte o decizie separată pentru fiecare imobil, ceea ce ar însemna, că partea moldovenească va fi nevoită să susţină tot atâtea procese, câte clădiri au fost înstrăinate. Chestiunea proprietăţii moldoveneşti din Ucraina a fost examinată în cadrul unei şedinţe, organizate ieri la Departamentul privatizării şi administrării proprietăţii de stat, unde s-a constatat că litigiul nu este doar unul economic şi necesită o puternică susţinere politică la cel mai înalt nivel.

Chestiunea urma să fie discutată la întâlnirile, pe care preşedintele Petru Lucinschi le-a avut zilele acestea cu Leonin Kuchma la New-York, unde cei doi şefi de stat participă la Adunarea Mileniului. În cazul în care instanţele de judecată din Ucraina nu vor dispune restituirea proprietăţilor Republicii Moldova de pe teritoriul ucrainean, Chişinăul este dispus să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Din Chişinău, Lina Grâu, pentru Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG